vineri, 6 martie 2009
Pe scurt de mine.
miercuri, 18 februarie 2009
vineri, 13 februarie 2009
Romania sau Vestul salbatic.
marți, 10 februarie 2009
miercuri, 4 februarie 2009
interporn.
duminică, 25 ianuarie 2009
miercuri, 21 ianuarie 2009
luni, 19 ianuarie 2009
Hai cu buenos airesu!
Dispar.
duminică, 18 ianuarie 2009
joi, 15 ianuarie 2009
miercuri, 14 ianuarie 2009
luni, 12 ianuarie 2009
lectia II.
recibe en tu nariz como alambre = devine în nas cu sârmă
Ir n-cocina matii = Du-te-n bucătărie matii
mierda pito = nenorocit de penis
offered by googletranslate.
duminică, 11 ianuarie 2009
sâmbătă, 10 ianuarie 2009
joi, 8 ianuarie 2009
In my hands.
Never older
Always the same
Like a minute dies everyday
I'm no kinda man
When I'm here with you
No kinda man
When I live you.
luni, 5 ianuarie 2009
duminică, 4 ianuarie 2009
sâmbătă, 3 ianuarie 2009
vineri, 2 ianuarie 2009
conectez
2009 1 1

desfraudesfraudetreioridesfrau.
marți, 30 decembrie 2008
Am fumat anecdota.

(his brother)
sâmbătă, 13 decembrie 2008
La primera leccion de espaniol (spoken only)
vineri, 5 decembrie 2008
flickr tags.
Tags
luni, 1 decembrie 2008
La multi ani Romania! De parca ceata poa' sa te omoare.

duminică, 30 noiembrie 2008
Not just, but
duminică, 16 noiembrie 2008
vineri, 7 noiembrie 2008
Studio deci...
Prima ora de yoga.
Primul labirint pacalit.
Prima impresie buna rau de tot.
Te joci, castigi Santiago.
Stiuleti de creativitate si stickere cu bec. Mai precis te duci dupa dresuri si cumperi indicii. Nu stii ce sa faci cu ele te bagi in metrou. Incalci legea fara flash si misuni prin subteran. Cauti si-apoi uiti ce faci si te bucuri totusi ca uite e numai una dupa bellas artes. Te-ntorci si intri usor emotionat.
- Anaaaaa
- Hei baieti!
- asculta
si frate nu, nu-i nici tiganeasca nici romana, poate ucraineana sau ceva. imi pare rau, dar nu stiu. o fii accentu' dar atunci de ce nu stiu sa citesc eu versurile?
Pfff clar, am calcat in Santiago 2 luni ca sa cant la multi. cui, care-i urmatoru? john joooohn, in 20 si ceva de zile.
Mulţi ani trăiaaascăăăă
Mulţi ani trăiaaascăăăă
Mulltianiiicăăiakkkkaaaăaaaa
Multianiaăăkkkaaaaa
miercuri, 5 noiembrie 2008
Programul de maine.
eu: astept deznodamantul.
joi, 30 octombrie 2008
-International Couple looking for new home-
We are looking around for a room (big enough for both of us) in a shared flat located in Lastarria area or in Providencia.
She is a photographer and I'm a writer.
We are staying indefinitely in the city including the summer.
Looking forward to meet you !
ps. Internet required please
marți, 28 octombrie 2008
luni, 27 octombrie 2008
vreau si eu o explicatie chimica la toata treaba asta!
vineri, 24 octombrie 2008
joi, 23 octombrie 2008
miercuri, 22 octombrie 2008
Klaxons.

ok. Nu-i usor. E 4 juma dimineata. Abia acum am terminat galeria de maine.
Mi-a fost bine. Britanic sa fii ca muzica curge!
Hai!
marți, 21 octombrie 2008
Tonight i go shoot!
Mda, cred ca mi-e bine.
Diseara asta, maine seara alta.
Fotografie, ochi si faima.
Let's get dubious.
Hai!
sâmbătă, 18 octombrie 2008
joi, 16 octombrie 2008
Vara tarzie din primavara chileana. Mai raman o vreme

Nu stiu cum se face ca imi place caldura lor. Mai ales azi.
O noua galerie, un nou uf si seara asta de inainte de tot.
Cred ca si in Chile s-a dat legea aia amuzanta ca nu poti fuma tutun, orice altceva da. Am ras, pe balconul cald cu munti inzapezi sub talpa ochilor. Casa e plina de suntete live, "zise" de doi chileeni aproape necunosuti, maslinii si zambete. Si ritm, si urechi interne fascinante. Haha...
Si asa "Come on Ana, put some stoned music for us tonight, like you must have in Romania." Si nu-mi dau seama cand muzica s-a ales aici, acum, de-aici, de-acum.
Pai bine-am venit atunci! :)
Hai!
miercuri, 15 octombrie 2008
Doar fiindca these smartass-guys zic eicitiemel.
Fuck yeah!
Hai!
luni, 13 octombrie 2008
vineri, 10 octombrie 2008
Treaba sta asa...

Mai am 2 zile sa castig aparatul viselor.
joi, 9 octombrie 2008
miercuri, 8 octombrie 2008
Ce mai zi!
luni, 6 octombrie 2008
Ahhhh
Lasati pe mai tarziu.
joi, 2 octombrie 2008
Pana maine sa-l sterg. Care maine? A mea sau a voastra?
Cafe con Piernas.
Maria-Luisa.

Intru in bloc si stiu ca automat trebuie sa spun "Ola. Como estas?". De prea putine dati inteleg ce imi raspunde senora Maria-Luisa. Ea se-ngrijeste de bloc si imprejurimile sale apropiate.
Maria-Luisa are vreo 55 de ani, este cu un cap mai mica decat mine si poarta rochii cu nasturi in fata cu modele florale ciudate, de cele mai multe ori albastre sau verzi. Este primul nume din telenovela Chile, care m-a facut sa zambesc clabucit.
Maria-Luisa NU ARE NAS.
marți, 30 septembrie 2008
sâmbătă, 27 septembrie 2008
In miez de vara. vama 2008.
vineri, 26 septembrie 2008
Internet is not sweet Tulcea, darling, it's fucking Bangkok
find peaches - set it off. only over 18 on youtube.
miercuri, 24 septembrie 2008
Pe viitor!

Ecuatiile s-au descarcat o data cu refractia luminii in oala cu ciorba chioara.
Mi-e somn, e tarziu la Bucuresti.
Merg sa beau, aici barurile n-au usi sau pereti nepisati. Scurgerea e in mijloc, se scurg zoaie pe langa talpile pop. Mai da-mi un shot, "Perdon, un nuevo shot! Gracias, Gracias!". Yes good lord, this must be a mess, but it;s better than buzzez in offline moods.
Maine imi fac blog-bibliografie-portofoliu si ma vand.
Quien es tu? Tu quien es? Y yo? Te pregunda a ti o a mi? Ceeeee?
Am scos filmele, so check flickr.
luni, 22 septembrie 2008
Po. La multi ani si te iubesc!
...Cat despre mine - "... ma-ndrept spre ziua mea cu tine-n gand / iar tu privesti inapoi / ma vezi / dar traiesti inainte // si gandul meu, curbat mereu peste ecuator / te afla, poate, ca acum, in vis / te-nvata din nou / asa cum esti / ramasa cu parasuta in spate in puful acela de nori / si zboara cu tine // astept sa-mi arati / ce-ai vazut / de cand stii ce-nseamna infinitul plus unu / sa ma-nveti / pe unde s-o iei de la cer inapoi / dar pe partea cealalta // si-asa / anacruz / sa te-ajung... " ;)
de Po.
Un Astamzis pentru doamna, va rog!
Of ce greu imi e... si ce tare-mi suna in cap tamburinele latino americanilor din parcul de vis-a-vis. Maine o sa ma trezesc abia la 12, ca sa stiu avionul zburat si eu ramasa cu parasuta in spate in puful asta de nori. Sunt pregatita sa stau fara oxigenul vostru o vreme. Imi doresc sa vad ce e pe partea cealalta a pamantului, mereu am vrut asta. Nu cer decat sa nu ma uitati ... sa ma aveti in gand, sa imi vorbiti pe skype si sa faceti flickru' plin de voi, sa va stiu zambareti si plini de culoare.
Pe parinti ii sun in noaptea mea la 2, si dimineata lor la 9. N-o sa le pot spune decat ca-i iubesc de la cer la pamant si inapoi de-un infinit de ori, plus unu. Dar asta stiu deja, o simt si repet de cand am aflat ce-nseamna infinitul... :)
Reactiile se tin lant, argumentele contra la fel... dar vorba mea de-aici, si-a lui, e "astamzis" si-asa ramane. Raman. O vreme. V-astept pe toti de anul nou pe-o bucata de mal de Pacific in chiloti sa ciocnim culturile. :)
Va iubesc bah, pe toti! Si abia acum imi dau seama de asta, mai tare ca oricand!
Ce bine e!
Hai!
sâmbătă, 20 septembrie 2008
Am net pe laptop deci traiesc :)
Ramono te cunosc si te urmaresc. Ce bine-ti mai ies baile-nspumate :)
Vizualizati flickrul.
E de bine.
Hai!
joi, 18 septembrie 2008
Paradisuuuuuu.
Aseara am ajuns in Valparaiso. Paradis deci, am zis, si chiar e. Casele variaza de la portocaliu la verde, albastru si roz. Sunt dealuri intregi pline de casute in miniatura iar oamenii urca sute de trepte sau iau lifturi imense care-i duc in fata portii. Pf, ce ciudat imi suna romana. Vorbesc spaniola deja si habar n-aveam o boaba cand am ajuns.
Pacificul e si el amuzant. E plin de macarale si vaporase colorate si ele. Cerul are vreo 6 straturi de nori albi si e mereu soare.
I´m a fucking chinesse :), imi zice el si ma zoreste fiindca trebuie sa mergem in urmatorul port.
Daniel Daniel Daniel Daniel Daniel Daniel. Cam asta vad, aud, gust, ating.
Bah, nu stiu daca ma intorc!
Nu le spuneti alor mei, ii sun eu :)
Coaie tu ce faci mah? Cum stam cu orgiile hihihi
Ano sa stii ca am o palarie exact ca a ta, o port tot timpul :)
Mario pe tine te astept... gasim noi de lucru.
Anne, zi-mi cand te mariti sa stiu cum fac cu banii sa particip :)
Po... ma interesez de viata in Argentina, poate ne mutam toti acolo, nu suntem nici noi hotarati sa rmanem in Santiago sau sa ne mutam in Barceona sau Madrid, si daca veni vorba de ce sa excludem Argentina... is multi creativi pe-acolo.
Ioano, uitasem cine-i Eli dar m-am prins dupa spaniola :) Me querida :)
Mama, tata... va iubesc de mor si jur ca va sun azi :)
Hai bah ca de-acum intru mai des si-o sa incarc si fotografii.
Aseara a fost ziua nationala a Chile si am fost la un party public unde era un foc cat toate zilele si cozi intregi la o coada de peste :)
Hai!
PS: nu exista ordine in idei, si-m,i pare rau daca am exclus pe cine. ma gandesc la toti.
sâmbătă, 13 septembrie 2008
Dragii mei,
Stau la etajul 8 int-un cartier de gay din Chile, fix in fata muzeului de arte (si da l-am vizitat, am vazut fotografii din 19douazeci si ceva...si mi-am voalat primul film dupa ce am facut ultima fotografie). Mi-am cumparat un aparat CAnon pe film, cu obectiv de 55 mm detasabil... fericireeee!
Reiau sirul povestirii. Primavara la astia e tare calda, ziua umblu in tricou si rochite, noaptea de mai aspra vremea insa nu prea-mi dau motive sa parasesc dormitorul :). Avem o terasa imensa de la care se vede orasul-lego si muntii inzepaziti, toate astea intr'un soare care deja mi-a innegrit juma de picioare :)
Santiago seamana tare cu Bucurestiul doar ca este imens si e inconjurat de munti. Omanii sunt mai negriciosi dar la fel de grabiti si abtuti. Totusi nu se claxoneaza la fel de mult si e o tzara de prietenie in gesturi si privire.
Mi-e foame acum, ca sa-mi intelegeti toate starile, n-am mai mancat de multa vreme si oricum nu prea-mi dau seama cand e zi, noapte, de dormit , de altceva fiindca cele 7 ore lasate in urma ma cam dau peste cap.
Lucrurile personale vi le povestesc detaliat intr-un mail ce promit ca va urma sa fie scris. Numai ca nu-mi gasesc inca resursele sa scriu si oricum nici eu nu sunt foarte lamurita despre ce se va intampla. Ma simt excelent, zambesc retard si tin maini in maini... :). Nu ud florile si nu spal nici vase dar asta nu inseamna ca nu imi pasa. Haha. Gata, nu mai zic.
Va rog transmiteti-le parintilor ca-i iubesc tare, si pe voi de asemenea, si ca vestile vor curge lant imediat ce-mi revine capul din nori pe umeri :) (stiu, si eu ma intreb daca asta se va intampla candva curand)
Muchas besos y felicida... or whatever :)
miercuri, 10 septembrie 2008
Heeeeei!
Mi'e bine da` n+am cum sa zic mai mult de`atat - mi s'au oprit cuvintele`n gat. hahaha
Peeeerfeeect chiiiileeeee!!!
Mai mult ca perfectul, you know what i mean.
Hai!
luni, 8 septembrie 2008
Nu exista zile negre sau de ce sa aleg filantropia?
Stateam nemiscata intr-o ilustrata facuta de-un fotograf neinspirat, cu privirea pierduta in coltul din stanga si mainile pe-un cos de cumparaturi. Mesajul e sec si fara o stire anume. Doar ca sunt pe cale sa spun ca nu inteleg atunci cand nu inteleg, sa cer argumente atunci cand eu am dar sunt contrazisa si sa-mi mai cer iertare, ca nici oaie neagra nu vreau sa ajung.
M-am delectat. Am lasat la voia intamplarii un picior inauntru si unu pregatit sa traga intregul in fuga spre-afara. OK sau KO? Fara prea multe intrebari, ne plac toate si toti, da' sa stea la ei acasa.
Imi plac cliseele si scarile de bloc care imi includ numele.
Nu-mi mai chem taxiuri, iau si eu avionul.
Nu exista, deci zile negre,
Exista nopti albe, la greu!
sâmbătă, 6 septembrie 2008
Draga Jurnalule,
Un moment prielnic pentru a admira sau a-nu-admira oamenii din Bucurestii nostri.
Si deodata, sub ochi apare un om maruntel si negricios, cu o cutie cu scrisori si 2 papagali galbeni. Si zic, ah ce dejavu, sa il duc din nou la capat. Si m-am lasat.
- As vrea si eu sa-mi extraga viitorul.
- Da domnita, zice omu'. Hai cu viitor, dezleaga, dezleaga (zicea spre papagali, si unul s-a aplecat si-a tras un biletel-cu viitorul meu)
- Ah, multumesc... cat cos...
- Sunteti casatorita, necasatorita sau divortata? ma intreaba grabit si cam serios.
- Cam intime intrebari, sunt necasatorita, dar ce importanta are? si zambesc in spatele ochelarilor care mergeau la tzanc cu terasa.
- Hai, hai, domnisoara, dezleaga!
- Ah, da... pai atat vreau...
- Haideti si zodia si aveti toul in maine...
- Dar eu nu vreau sa am nimic in maini dom'le, eh asta-i culmea?!
- Hai spuneti-mi zodia si cu asta basta, atat mai e , va opriti ca tiganul la mal
(radem amandoi putin)
- Pai stie papagalul nu?
- Ei stie el, dar nu chiar orice.
- Aha, varsator sunt.
(si parca dintr-o data agitat, trage de cutie spre dreapta, ca de-o masina de scris urmatorul rand, apuca unul din papagali de cap si ii infige ciocul intr-o gramajoara de varsatori. Papagalul se-mpotriveste si la urma isi accepta conditia si-mi extrage norocul).
Pe scurt papagalii stiu tot. Biletelul de VIITOR se termina cu o speciala "Distractie placuta!" haha. Pe biletelul "PLANETA DE DOMNILOARA"ca ma casatoresc cu Adi, "tarziu dar bine". VARSATORUL n-are sens pur si simplu.
Multumesc papagalilor mai ales pentru cele doua variante de numere la Lotto Prono.
Hai!
Numai po.
Iar mai mult ca perfect apare atunci cand se intampla reciproc.
Cand provocarea nespusa se arata din ambele puncte si se transforma in puncte comune, sau puncte de suspensie.
Bah stii ceva?
Eu nu cred dom'le nici in zodii, nici in zodiac (de fapt habar n-am daca e vreo diferenta in astea doua), nici in papagalii care extrag viitoare impinsi de cap de tigani. Si-atunci, daca tot suntem in asta...
vineri, 5 septembrie 2008
Bai, mi-a intrat in sange.
Adventure is what i need.
Cand simt ca vara se scurge-n seri mai reci, ma adun si ma implic in activitati sociale.
Aseara la Baraka m-am euforizat cu beats.
Aproape ca mi-am ridicat tricoul de fericire.
Absint dupa absint; DrOG se face.
Ritmurile alea nu mai erau de auzit ci de lasat inauntru, fara nicio piedica. Demult n-am mai prins o reuniune de urlete de placere, de dans nonstop. TRG sau TGR sau cine s-a gandit sa combine asa sunetele sa fie sanatos tun si sa ne mai impuste asa. A facut ce-a vrut din noi si ce ne-am mai lasat pana dimineata.
Multumim deci. Plecaciune.
Hai!
joi, 4 septembrie 2008
ti-ai dat drumu' sau la noi inchide la non-stop.
- Hai da-mi sampania aia si mai discutam.
- Ahhhh, ce te-as fute.
- Hai gata. Nanitza! Daca nu te opresti sunt nevoita sa chem taxi, sau mai bine cheama-mi tu.
- Buna seara, as vrea si eu o masina pe Strada....
- Ai sunat la Total? Nu merg cu aia, niste distrusi. Violuri si sechestrari.
- Da, scara Ana...
- Inchide telefonul. Te deranjeaza gheii?
- Nu, da' sa stea la ei acasa, dom'le, sa nu-i vad io. Tu'i gatii ma-sii am varsat vinu' pe masa de piele. Jetseteist milionar...
- Se panicheaza... Menegiurea emotiilor nu-ti functioneaza in seara asta. As vrea niste pastile cu hormoni. Procentele mele sunt mai exacte.
- Honey...Vrei sa te duc la McDonald's, mergem impreuna. Iti iau ce vrei tu.
- Mergem, ca au anti-vomitivi.
- Ce bine e cu tine!
- Ce repede uiti!
miercuri, 3 septembrie 2008
Pe bucati. In doar 5 minute.

Dungile de pe rochie in combinatie cu cercurile de pe canapea, albul si negrul, se pocneau unul de altul, se invarteau, cadeau si se impulsionau sa ne ia ochii.
- E simplu, trebuie sa te lasi dusa 5 minute, sa-ti dai seama totusi ca esti aici, pe-o canapea, Ana.
- Bine, nu mi-e teama. Hai!
M-am asezat mai comfortabil. Imi trecea prin gand, ca in fiecare secunda moarta, sa ma omor timpul cu o tigara. Dar gandul mi-a fost intretaiat de aparitia ei. Era prima oara cand mi se arata. Stateam neputincioasa in fata spectacolului pe care mi-l oferea.
S-a lasat pe spate pana a atins peretele cu tapet floral, sfarcurile i s-au intarit si s-au transformat in doua margele rosii. S-au dezlipit de corp si s-au impartit in mii de bucatele colorate. Se reuneau din cand in cand in forma corpului uman, apoi se spargeau pe podea. Nu-mi lasau ochii sa se destinda cu alta imagine. Ma voia doar a ei. M-am lasat. S-a intins ca o patura aspra sub talpile mele, si apoi s-a ridicat ca un covor fermecat pana la nivelul gleznei, si apoi pana la genunchi. Ii simteam atingerea, ritmul zborului iar culorile imi impungeau retina.
Cand a vrut sa se apropie mai mult, sa-mi urmareasca forma piciorului, m-am opus. Am oprit-o pe pulpa si am simtit dorinta ei nestapanita de-a avea mai mult, s-a concentrat toata pe piciorul meu stang, descoperit de dungi negre si albe, rupt de cercuri multicolore. Din bilutele colorate am simtit o fragmetare taioasa, colturi si culori. Ma straduiam s-o opresc iar ea ma zgaria ca un lego pe care nu trebuie sa-l reconstruiesti ci sa-l lasi in haos si sa adormi cu fata pe ceea ce putea fi un oras miniatural.
- Nou vreaou sao tee...
Si cu fiecare cuvant rostit o simteam mai aspra, si-mi incolacea limba, se pierdea printre papile gustative si-mi dansa omuletul. Apoi s-a ridicat intr-un vartej, pe ritm de coloana sonora de film optzecist, s-a ridicat pana la lustra ikea, i-a dat tarcoale pana mi-a simtit privirea moale si apoi s-a impletit in joc de mercur. Stiam ca urma sa ma atace cu o noua senzatie, si nu ma mai impotriveam, avea sa plece, mereu o face cand simte ca e primita bine.
S-a reconstruit intr-o sageata fosforescenta si mi-a intrat in tampla dreapta, s-a strecurat pe langa ochi. Salvia e fierbinte si rece-lichid.
Aerul conditionat de noi e neconditionat cand ea apare intre glezne, intre coapse, peste culorile vagi ale realitatii.
Si a plecat. Relaxare. Sa mai vii.
Te-am iubit.
Hai!
marți, 2 septembrie 2008
Niuz.
E clar ca am nevoie de schimbare, e clar ca trebuie sa fug. Ma intreb daca asta am facut tot timpul. Sau e prea tarziu sa ma intreb. N-am reusit sa iau imprumutul, dar o voi face si voi zbura. In gand si fapta.
Hai!
luni, 1 septembrie 2008
Dream or dreamnot.
We find ourselves in the 20's!
Hai!
Sain.
E ca in momentele alea in care toate ti se par mici fiindca privesti doar cu un ochi printre doua degete. Romania-Chile mi se pare la o aruncatura de bat. La fel si gandul ca de azi pana vineri e o clipa. Povestile mele necesita cuvinte se pare, de la ele pornesc, si atata timp cat sunt intr-o continua provocare eu sunt aroganta si euforica si atat de prinsa in ele.
Cocktailul cu lamaie si miere. In functie de rol sunt dulce sau acida. Cum incepem?
Imi plaaace.
Hai!
vineri, 29 august 2008

In fata blocului Noroc dadea din coada neastamparat. M-am apropiat zambitoare dar incurcata de posibilitatea unei bucurii imprevizibile care mi-ar fi putut rupe colantii roz-portocalii.
Am mers unde ne duceau ochii. Am trecut printre utilaje parcate de-a curmezisul drumului cu 3 benzi, pe sub placi de beton si Noroc a decis ca cel mai bine ne-am opri sa ne satisfacem poftele de baza.
Am mancat, am baut.
Noroc s-a luat la harta cu altii de teapa lui si a lasat sange in urma. Si-a incercat Norocul cu degetul!
Dar am fost dati si afara din localul oricum incomod pentru spiritul nostru liber.
Ne-am descoperit ascunzisurile pe-o colina bucuresteana si Noroc in loc sa continue jocul de-a cainele si stapanul si-a luat talpasita. Pericolul era dupa colt insa Noroc nu a dat coltul.
- Tu-ti gatii ma-tii de nenorocit! spunea Noroc nervos de cate ori simte miros de colt strain.
- Prindem numai verde desi pe tine te prinde numai lumina rosie... Noroc privea din spate neputincios.
- Bah, ma strapezesti mah! Mai da-te-n Fanta mea!
Si si-a luat nasul la purtare Noroc si a ramas inchis in turn pe tot parcursului festinului: pui rumenit in lipie, prajitura mov si nelipsitul stereotip de mas-afara.
- Racorirea racorire, jocul joc, Norocule trebuie sa ma duc acasa acum!
Dupa linii intrerupte fara motiv de depasire m-am despartit de Noroc.
Hai!
A, Noroc e femeie, claar!
joi, 28 august 2008
colectionarul de nimicuri.
in colaborare cu noi
a dat numai bine.
Hai!
vineri, 22 august 2008
speak freak. mess less.
- ai nevoie de bani pentru asta
- hai frate ca am agatat una aseara!!!
- aha, era pe prima TV si se uita in ochii tai tot timpul
hahahaha
paaaaaaa
Respect Magda si la revedere!

Probabil ultima aparitie a Magdei la TV, scris pe ecran cand am avut norocul de-a deschide oteveu.
Telespectatorii in direct mai tripati ca cei de pe sticla.
- Buna seara, sau buna noapte ce-o fi... domnule... cum?... a Ninel... doriti sa vorbiti cu... Magda, nu?
- Daa dom'le de fapt eu vreau sa vorbesc si cu dumneavoastra si ea sa intervina doar cand simte nevoia eu n-am ce discuta cu o mincinoasa ca ea de ce mai vii mah la emisiune ti-e greu sa stai in banca ta tu crezi ca nu si-a dat toata lumea seama ce mincinoasa esti ca de cand am inceput emisiunea urmaresc ia zi cand ai mintit prima oara cand ai spus treburile alea sau a adoua oara cand ai spus alte treburi sa stim macar acum adevarul de ce vii daca nu ne zi...
- Domnule :) Vorbiti cu mine? Eu sunt Magda si vin la emisiune pentru ca sunt invitata. Si nu, n-am mintit. Adica am ascuns ceva in ideea de a salva o persoana care nu se pune ca minciuna. Asa ca nu ma mai acuzati ca...
Emisiunea a fost in direct multe ore. Ma intreb cine bea ce ca sa stea atata timp treaz si-n direct. Prizati prizati cu glume bune.
------------------------------------------------------------------------------------->
Am plecat la Sinaia. Miezul caniculei ma va prinde-ntr-un izvor.
Hai!
-----------------------
-----------------
---------
-----
--
-
Paf! Si a iesit asul din maneca! A ta mah! Hahaha!
jet set. pick up. checkmate.
miercuri, 20 august 2008
ich weiss warum.
In seara asta m-am indragostit putin mai tare.
In noaptea asta cred ca praful de zane are puteri magice, altele decat vizuale.
In dimineata asta am forte noi desi n-am inchis un ochi toata noaptea.
Azi stiu germana putin mai bine... poate una din burse e in Berlin si acolo ne continuam povestea.
Zambesc. Iti.
Hai.
luni, 18 august 2008
I love/need/heart/desire PHOTOGRAPH!!!
Pasiune... ahhh, las' ca o sa ma fac eu mare si-o sa am site-ul meu pe care altii sa-l puna la linkuri, invat sa cresc :)
AICI.
AICI.
si
AICI.
Hai!
sâmbătă, 16 august 2008
NU! punerilor de bete-n roate.
Gradina botanica e ascunzatoarea perfecta cand se pune canicula. Nici n-apuca sa numere pana la 15:00 ca noi suntem sub copacii cu placute mici, care parca-si asteapta oaspetii straini intr-un aeroport.
Ne-am balacit in ape de cismea si am simtit dezlegarea de nunti pe pantofii nostri. Ne-am impiedicat necontenit de nuntasi, care mai de care mai inrochiti, involanati, sclipiciosi, in dreptul lacului, pe pod, in lanul de trandafiri, si printre alte fiinte botanice ca mutantii-copaci-cu-clorofila-verde-si-frunze-visinii, veverite si serpi botanici.
Am reusit sa fiu prima in ceva si sa fotografiez primul fluture de anul asta, care avea o aripa uitata prin vreo floare vizitata in trecut.
Am trecut de dimineata prin cartierul brazilian unde fotografiile au curs lant, za dupa za cate-un nou suras si dor si drag si bine ne-a impins intr-o poveste de doi in miez de vara. :) mai multe pe flickr. to be continued, tot spun.
Mi-a placut. Mai vreau.
Hai!
*fara crengi in spita sau rariri de pasi.
vineri, 15 august 2008
Cum au vazut ei...
Ne place!
Aici.
*prin grecu' papanicolas :)
Porn / Erotique ride. (Jocul ielelor)
ea: de ce? de ce ma vrei inca? daca cineva ar fi spus despre mine cuvintele pe care le-am spus eu despre tine as fi vrut o reintalnire doar pentru a-i sparge un glob ocular!
el: e ca o autobiografie scrisa la persoana a treia. mai priveste-ma o data. a fost doar o dubla gresita din cauza unui actor suprasolicitat de o problema interna, personala...
ea: bine... niciun cuvant in plus, doar replici si regizori innoiti. dubla 2, act I. :)
Ii place sa traseze linii continue, lungi, aproape infinite. Sa inceapa din coltul ochiului stang si apoi sa-i urmareasca umbrele si contururile pielii aluneacoase ca o gelatina de caramel sarat sau ca o catifea umeda... sa treaca de lobul urechii pe care doar sa-l salute in drum, sa coboare pe maxilar si sa alunece apoi pe gat. Ajunge pe osul umarului si face un cerc mic pe care-l recontureaza pana cand se pacaleste si cade pe piept, se-ndreapta cu repeziciune spre sfarc, il rasfata pana cand rezoneaza si-i intoarce un varf de deget mic, puternic colorat si-atunci fuge repede printre doua vertebre spre coapsa. Apasa si insista sa contureze o linie fina, rosiatica pe calea deja construita catre o posibila destinatie. Nu se opreste insa, ocoleste prin dreapta si cladeste un picior incordat.
Zambeste.
ea: imi placi.
el: razboiul rece s-a terminat. tu ce rol ai?
to be continued...
Ahhh.



Imi place. Intaiul motiv: oricine o ia razna in fata lui la aparat. lapte pe fata, maini in gura, soare intre coapse... astea-s doar 3.
Mai multe de-ale lui Terry Richardson: AICI.
joi, 14 august 2008
miercuri, 13 august 2008
marți, 12 august 2008
Incepand cu arta si pana la razboi.

de la BiancaN, trecuta prin Utopic.
Sunt acrita. Si strepezeala se instaleaza inmuiata de gandul ca pana la urma reusesc sa plec din rahatul de-aici.
Aseara, desi de multe ori imi inhib tentatia, m-am uitat la Antena 3. Nici nu stiu de unde sa incep. Nici nu stiu de ce tin eu neparat sa intru in polemica asta cand de cele mai multe ori prefer sa scriu o povestire adiacenta si mult mai personala care sa nu-mi dea de gol ancora grea ce ma trage in marea moarta din jur.
Si na, in loc sa-mi sterg fotografiile de pe flickr sau tot blogul mai bag o sursa de atzatzare a pseudo democratiei romanesti.
Emisiunea a inceput cu domnul Gadea care se autoexalta spunand cum ca prin bunavointa sa si a Antenei 3 a dat dreptul acestor amarati sa-si spuna si ei replica si ca nu erau obligati in niciun fel s-o faca. Ba bine ca erati domnule Gadea, fiindca mass media inseamna informarea maselor cu privire la situatiile din jur, nu doar jumatatea pe care vreti voi s-o aratati. M-am saturat sa vad la TV numai minciuni, jurnalisti care sunt acoperiti pana la gat de ape care se dau 2 pasi mai la dreapta si apa e pana la glezna, care aseaza animale moarte in cadru ca sa prinda la public... si voi cam la fel, hai sa aratam calutul roz cu zvastica si pe Domnul Stan in fata laptopului si gata, Romania e informata!
Sa lasam inceputul... emisiunea s-a desfasurat comform planului. Domnul Stan cu urechea dreapta ocupata de casca in care i se spunea cat de tare trebuie sa tipe astfel incat ceilalti doi invitati, Cristi Neagoe si doamna Suteu sa nu poata sa spuna mai mult de "as vrea sa inter...".
Planul a decurs perfect... spuneam! Domnul Gadea care a venit sa-si expuna maretia si lipsa oricarei intentii de a COMUNICA, el o spunea pe-a lui cu ce semnificatie are zvastica, ca legea nu poate fi interpretata dar ca nu trebuie luata totusi motamo. Adica daca legea zice ca zvastica este interzisa acolo si-acolo, el zice NU, zvastica e interzisa pur si simplu fiindca ia uitati ce semnificatii are.
Intrebarea este sau nu arta ma baga in sperieti! Cum e posibil ca in 2008, pe un post public de televiziune, un moderator si un critic politic sa spuna ca aia e sau nu arta. Dragii mei, niciodata nu veti gasi o granita a artei. Pana mai deunazi a circulat pe internet un film in care un artist a lasat un caine sa moara de foame intr-un muzeu in fata sutelor de spectatori. Dar faptul ca voi nu acceptati ca arta include si imagini cu sfinti, zvastice sau organe sexuale e o mizerie. Arta nu incepe si nu se sfarseste si daca o va face nu voi sunteti cei care ii vor pune aceste limite.
Scrierile lui Neagoe sunt contemporane. Personajul deja apreciat in Romania, Bucurenci, a scris cartea RealK in care vorbea de consumul de droguri. A stiut sa lupte iar acum se bucura de o lumina candida. Ei bine, pe de alta parte, Neagoe folosind cuvinte ca pisat, sex, pizda, pula... e pus cu capul la pamant. Nu incerc sa-i iau apararea, incerc sa ma mentin la o limita intre cele doua scindari ale Romaniei. Insa nu pot sa observ ca oamenii care-i acuza pe artistii de la NY vorbesc mai urat decat au facut-o ei prin ARTA! Am citi comenturile lasate de telespectori pe forumul sintezei zilei... vin cu idei cu adevrat democratice care promoveaza libertatea: sa-i omoram, sa-i dam, jos, sa fie castrati si sugrumati... braaaavo domnilor, bravo!
De asemenea, pe blogul altui reprezentant Antena 3, Andrei Badin , care incearca sa-i desfiinteze atat pe cei 3 artisti cat si pe ICR in frunte cu Neagoe care, la un comment contra opiniei lui foarte bine inchegat, postat de catre Andrea Carstoiu, nu stie sa raspunda decat cu "e pe langa subiect".
Azi am cerut parerea unui coleg despre intreaga poveste. Era contra artistilor, primul argument a fost desigur zvastica de pe calut. Si-mi permit sa-l intreb daca macar o secunda s-a gandit la ce semnificatie ar putea avea calutul ala. Raspunsul? Precum m-am asteptat: "Sigur ca m-am gandit! E vorba de un semn cu conotatii negative, holocaustul si ma rog nemtii si crime si astea si calutul care e roz, adica nu maro sau..."... NUL. Arta nu e facuta pentru a fi inteleasa de toata lumea. Asta nu inseamna ca nu e arta sau ca e arta proasta. Inseamna ca este de nisa, ca se adreseaza unui public de un anumit gen.
Mama, profesoara de istorie din provincie, desi nu a inteles arta si conceptele celor 3, nu i-a condamnat si a realizat ca libera exprimare presupune lasarea artistului sa se desfasoare, fara vreo interdictie, mai ales cand aceasta e facuta intr-un loc amenajat special pentru asta. Daca voi credeti, dragi acuzatori, ca floricelele roz, inimuioarele impunse si oamenii zambitori reprezinta Romania contemporana... tare va mai inselati. Daca voiati sa vedeti asta la NY trebuia sa dati tema "utopie" sau "zambete motamo".
Revenind la emisiune, imi pare tare rau sa spun ca Neagoe nu a stiut sa se apere. S-a comportat ca un om infrant cand de fapt trebuia sa contraatace argumentele firave ale celor doi domni reprezentativi pentru Romania.
Cat despre doamna Suteu, spre sfarsitul emisiunii a pus punctul pe i, a reusit sa-l acopere pe domnul Gadea care zambea draceste fara motiv, in timp ce era desfiintat de directoarea ICR NY.
Mi-e scarba de ce se intampla. Mi-e scarba de intoleranta, de reactiile romanilor, vulgare si pline de ura fara vreaun motiv. Mai bine ati injura si huli criminalii si violatorii, politicienii care va fura mai mult decat cei 3 tineri care au incercat sa-si expuna, prin arta, viziunea asupra prezentului. Iar prezentul e departe de a fi roz, prezentul in Romania inseamna gunoi pe strada, cacat in lift, pensionari care put a pisat fiindca n-au pensii din cauza conducerii nu a artistilor... Mi-e scarba ca faceti din tantar armasar in timp ce peste Dunare se intampla un razboi, mi-e scarba de politicienii care nu ajung la dezbaterile privind razboiul de la o aruncatura de bat fiindca sunt la o nunta, mi-e scarba de interesele voastre politice si de franturile de informatii pe care le dati oamenilor ca apoi sa va bateti in piept cum ca drepatea si libertatea conteaza.
Scarba... asta-mi provocati.
Plec... va las in urma fara sa ma uit o clipa inapoi.
Hai!
joi, 7 august 2008
Jocul ielelor.
Nu si-a dat seama de la prima intalnire, asta marturisea si ea, usor incurcata dar zambind acid.
Il luase din prima cu ea la ginecolog, conjunctura facuse ca prima lor intalnire sa se intample in acea zi cu programare. Si urmatoarele 2 zile si le petrecusera impreuna, ea vorbind, el deschizand gura si lasand cate-o fraza frageda si neinchegata sa-i iasa, silabisita. A treia zi, dupa intaia noapte de sex, el a suferit de o durere de plamani care l-a tintuit la pat pentru 3 zile, neavand voie sa foloseasca dusul, sa transipre (afara fiind 36 de grade, cod galben si asfalt inmuiat), si i s-au prescris 3 pumni de medicamente pe zi. Totusi febra a durat doar o zi insa psihic boala se anunta a fi mult mai grava.
In aceeasi a treia zi, la insistentele lui de a vorbi despre trecut ii afla "istoria". Dupa o relatie de peste 5 ani ramai cu mici traume, mai ales daca slabiciunea iti e la-ndemana. Dar combinatia slabiciune+psihoze, o mica doza de autism, presarata cu naivitate sau fara indulgenta prostie si toate acoperite de ura pentru ca a fost abandonat de umarul de suport... e o combinatie complet nefericta.
In general jocul cu anonimi ii placea. Glumele proaspete, ideile, neintelegerea sau suprapunerea acestora o incitau. De data asta descoperirea era pe cat de ciudata pe atat de tentanta.
In 6 zile reusise sa descopere ca de fapt, mai departe de atat nu are rost sa mearga.
La ultima intalnire nu si-a mai abtinut nicio replica. Paranoia si ticurile comportamentale i-au dat motiv sa inceapa limpezirea. Iar cuvintele reci, replicile ilegale, in mod normal, ieseau neconditionat. Nimic nu mai era de tinut ascuns, trebuia sa-i spuna tot.
18:20
ea: - hei! ce faci? cum te simti?
el: - hei bine. uite... dezorientat, nush..
ea: - aha, de ce?
el: - habar n-am. imi revin... nush...
19:00
el: - pune tu ceasul sa sune peste o ora. trebuie sa-mi iau medicamentele la opt fix.
ea: - ok, sigur.
el: - trebuie sa mananc foarte mult inainte.
ea: - hai sa facem o salata. am rosii, branza...
el: - nu , nu lipsesc ingrediente. trebuie sa mergem undeva in oras, dar aproape. si inchide usa, e curent. nu trebuie sa stau in curent.
(fuga catre un fast food, scurtaturi, lipsa de cuvinte)
20:00
ea: - hai repede, mananca, vei lua pastilele mai tarziu. cine stie ce se poate intampla? (rade)
el: - hai maaa
ea: - ce? asta e adevarul. crezi ca putem sa stam la masa asta? e aer conditionat chiar aici, in dreapta (incercand sa fie serioasa)
el: - ai dreptate, nu e bine. mai bine mergem mai incolo.
ea: - sigur. (rade)
el: - ce? de ce razi? sunt dezorientat... nush.
ea: - clar, da, hai mananca!
21:00
(in patul in care isi petrecusera toate serile, el aruncand sistematic cu o bila de cauciuc in perete, ea cu picioarele adunate la piept privindu-l)
ea: - nu ti-e teama de patul acesta? aici s-a intamplat nenorocirea de boala.
el: - hai maaa. nu fii rea.
ea: - nu sunt decat realista. ar trebui sa inchidem fereastra... sa nu te prinda curentul iar...
(el da din cap, ea se ridica inchide fereastra pe jumatate si se reintoarce in vechea pozitie)
el: - mai spune si tu ceva.
ea: - ti-am povestit in astea 3 zile aproape toata viata, ma rog, ce-am vrut eu sa stii.
el: - aha. de ce?
ea: - de ce ce?
el: - nush. sunt dezorientat.
ea: - da, tot repeti asta. mai bine spune si tu ceva... altceva.
el: (se ridica in coate, se uita in ochii ei) - nush...
ea: (recunoscand acest nelipsit pseudo cuvant din discutiile de pe internet) - ... (dupa cateva secunde, exact pe tonul de mai devreme) - mai bine spune tu... ceva.
el: - ce vrei sa auzi?
ea: - nu vreau sa-mi spui ce vreau eu sa aud. spune-mi tu .. orice, absolut orice.
el: (ridicandu-se in coate, exact ca mai devreme) - nush
.... (acelasi schimb de replici si miscari ale corpului s-a intamplat de 5 ori, consecutiv)
ea: (vizibil uimita, contrariata de situatie) - nu pot sa inteleg... cum un tanar de 28 de ani, cu o cariera de succes, care a reusit sa plece din Romania intr-o tara occidentala, la o firma internationala, raspunde la indemnul unei fete de a spune ceva, de CINCI ORI cu "nush"! cum e posibil?
el: - ce vrei sa auzi? nush... sunt dezorientat. pf, ce discutie mai avem si noi.
ea: - asta nu e O DISCUTIE. tu nu poti comunica, nu te poti exprima, nu ai puterea de a te concentra nici la cea mai simpla intrebare.
el: - ce vrei sa auzi de la mine? nu stiu. sunt dezorientat. in asta n-o sa ma implic!
ea: - poftim? cand ai pus tu stampila asta? de cand ne-am vazut prima oara? si de ce esti aici? si neimplicare ce inseamna? sa nu folosesti mai mult de 50 de cuvinte in preajma mea? ai ticuri verbale in propozitii, nu cuvinte. nu poti sa te concentrezi, esti complet absent. ai cedat inainte sa ti se intampla nimic. esti slab si din pacate cand spun ca esti naiv, nu vorbesc de naivitate placuta ci de lipsa unor elemente esentiale pentru un barbat. i don't need this. i'm out!
Sfarsitul intregului val o facu sa nu regrete o clipa ca retezase totul atat de repede. Reactia lui atunci cand a iesit pentru ultima oara pe usa, fara sa o salute, ok... sifonat sifonat, dar sa dai cu piciorul la sansa de a-ti calca macar o cuta...
to be continued...
Imi place sa ma joc. In general, prin selectia naturala si reusita a naturii, jocurile sunt de fiecare data interesante. Alteori, in cazurile nefericite, jocul iese murdar. Atunci imi pun colti de vampiri, falsi, de plastic si musc astfel incat regenerarea sa se intample de partea celui puternic. Oamenii lipsiti de puncte culminante, cu psihoze pe care nu si le recunosc, incurcate cu rautati nejustificate imi cad victime.
Rautatea ponderata e o arta! Parca asa am invatat la scoala nu?
Hahaha,
Generatia '93
miercuri, 6 august 2008
Am vazut si mi-a placut.


AICI.
Chema Madoz fotografo.
din tantar armasar. mergi mai departe cu mintea si ies minuni.
via sinapsu.
bravo! hai!
marți, 5 august 2008
Every day I fly Spaniard Airlines.

Imi place inaltimea. Si vata de zahar ars care ma desparte de siguranta.
E ca un joc de-a cine reuseste sa inoate pana la vaporul scufundat. Niciodata nu ne puneam problema ca cineva n-o sa poata s-o faca.
M-am relaxat in scaun, e lume multa in jur. Oameni imbracati in costum langa cei in bermude. Doamne cu nasul ascutit si pielea ridata langa tinere domnisoare cu catelusi latosi cat ghemul de pisici.
E foarte cald, aerul conditionat merge in gol cat timp usa e deschisa.
Se aude vocea calda dar puternica a soferului, sau are alt nume cel ce conduce avioanele? Poate ca da, poate nu vor sa se confunde cu ... soferii de taxi de pilda...
Cele doua stewardese inalte dar minione, saten deschise ca razele la asfintit, cu zambetul jucaus si ochii zglobii ne invata cum sa ne salvam viata daca cumva ne prabusim. ei hai? oare cati asculta cuvintele cand belissa si merissa isi misca bratele subtirele pe deasupra bustului si isi baga furtune roz in gura pentru respiratie artificiala. 80% din barbati au nevoie de asa ceva deja...
Imi pun centura, larg, astfel incat sa ma pot foi incolo si-ncoace. Incepe zgomotul infundat al motoarelor, ca muzica intr-o seara romantica petrecuta pe spatele unui lup cu blana groasa si alba. Inchid ochii cu ciocnire de pleoape, ca sa onorez si toastul din aceeasi seara cliseu.
Zambesc, sunetul se intensifica si prindem viteza. Clamul miscarilor scurte, viteza care se simte in tample si apoi dezlipirea de pamant, ca un tantar care dupa ce a lasat ciupitura sacaitoare isi ia zborul spre o moarte placuta si sangeroasa. Doar ca eu voi trai. Zambesc mai tare, usor stanjenita ca as putea sa fiu vazuta de companionii anonimi. Cat de departe am mers cu gandul... stop.
Se anunta ziua capitanului de zbor (stiam eu ca nu e sofer).
Ne ridicam cu totii, de parca am fi uitat ca suntem pasageri sub penele unei rate domestice.
Sarbatorim in aer.
Hai!
PS: Listen to CINEREX - Flight 001. :)
luni, 4 august 2008
Prim weekend la capitala.
Vineri se sta in casa, iti da spor pentru sambata.
Ma manifest timid pe doua slagare Massive Attack live.
After party in Fabrica unde Gojira a avut draci in el. S-a lasat cu dans de fulgi, unduiri si tipete in surdina.
Duminica plimbari de seara, nunti de adventisti, de la gradini la fantani arteziene.
CERC VICIOS.
Hai!
duminică, 3 august 2008
know me better. hahaha
RANDOM BRUTAL LOVE MASTER
Sweet. Dear. Loving. At Gate 18. Final call. You are The Sudden Departure.
You've been in a lot of serious relationships. More than a few have ended ugly. Uglily. Whatever. Our guess is that you're a really fantastic girl who doesn't really know what she wants, and you've broken a few hearts as a result. You fall for people easily, and you enjoy the feeling of falling in love, but once you're there, either boredom or the old "grass is greener" syndrome sets in. The mind wanders, and with it goes the flesh. And then the toiletries.
We know you're not the classic "love 'em and leave 'em" type, at least not in a purely sexual sense. You have too many serious bonding tendencies for that. But even though you're theoretically looking to settle down, you don't settle long on one person. "Serial monogamist" is probably something you hear a lot. "Emotionally loose" is another way to put it. To the poor guys eating your dust and sniffing your panties, it doesn't really make much difference. Of course, it's not really your fault that people get hurt. You have every right to move on when you choose.
Your exact female opposite:
The Intern
Deliberate Gentle Sex Dreamer
Always avoid: The Backrubber (DGSD), The Gentleman (DGLM)
Consider: The Vapor Trail (RBLM), someone just like you* via utopic.
sâmbătă, 2 august 2008
SMS mess.
- pene normal.
- as vrea sa te vad zburand.
- colti.
- de lapte?
hahaha
marți, 29 iulie 2008
De scris.


(ca introducere vreau sa marturisesc ca tare ma mai bucur ca-mi vine sa scriu :) )
Sunt la prietena mea Anne. Scotoceam prin laptop ei si gasesc folderul ana, adica eu. M-am bucurat: cateva documente pentru facultate, vreo 2 proiecte neterminate, fotografiile facute de Alex de pe vremea cand eram cheala, un research neterminat de pe vremea cand lucram la DDB, un word cu adresele de mail de la toate agentiile de publicitate din bucuresti, si CV-ul meu de acum 2 ani.
Si tot acolo un folder maaare de muzica, gen playlistul meu de acum doi ani. Pfff, departe de mine acum: the knife, hot chip, royksopp, mr hudson and the library room, dj vadim, amy winehouse, dub incorporation, peter bjorn and john, (ma rog mai erau vreo 3 raggaeisti imposibil de reprodus aici. Nu mi-au venit mie in minte decat dupa ce le-am citit, dar clar nu m-am gandit de 2 ori inainte sa le scriu aici, deci se pune bun la leapsa :)
Astfel, cum spuneam, i-am raspuns si lui Minimal, primele 7 muzici de preferat fara sa ma gandesc de 2 ori (de fix acum 2 ani :)) )
Imagini pixelate.
Imi plac personajele virtuale. E-adevarat ca niciodata nu stim ce demente sau dezechilibre psihice sau fizice sunt in spatele lor. Dar research-ul care urmeaza dupa aparitia lor misterioasa, micile labirinturi virtuale ma fascineaza.
Cate bloguri are, de la cine are commenturi, pe cine are la linkuri, are flickr, cont pe deviant... oooaaaaa. povesti... in cele din urma se lasa cu prietenii care se extind de la flickr/blog la mess si fata-n fata. N-am fost dezamagita de nimeni, numai oameni frumosi.
In mai putine cuvinte, tocmai imi declaram noua dependenta.
Hai!
luni, 28 iulie 2008
Vederi din Lenningrad.
In drum spre locul cu pricina am luat 2 vederi, ne-am dat seama ca am ajuns in Lenningrad. Am decis sa ne intoarcem pe meleagurile noastre. Drumul nu era deloc familiar, dupa multe miscari geometrice prin imprejurimi ne-am intalnit cu directoarea noastra doamna T.
- Buna dragilor, ce faceti?, surade ea.
- Bine, mergem sa luam Fanta.
A izbucnit intr-un ras pe care poate in mod normal si-l abtinea.
Noi ne-am continuat drumul mult mai relaxati intrucat eram atat de aproape de sfarsitul excursiei. Am cumparat Fanta. Ne-am oprit amandoi in pragul magazinului mixt, ne-am desfacut cele doua doze de Fanta si am baut insetati, in timp ce doamna T. a trecut zambind pe langa noi.
Perfect.
Hai!
terror/love/terror/love/terror/love
Dintr-o cabanuta cu tablouri pictate in acuarela si modificate substantial de maini euforice am iesit intr-o lume in care starile se suceau de la unii la altii prin aer. Aerul autobronzant din vama care ne-a lasat cu gura cascata si ne-a obligat sa cerem mai mult.
Am rezistat.
Am scapat ca prin urechile acului in carul cu nisip.
Zambim si ne gandim la voi, dragi oameni ai legii, care ati inghitit in sec cu gandul ca poate la un moment dat alcoolul va fi ilegal si-atunci va-nchidem noi pe voi.
Gata cu amenintarile, pana una alta asta e raiul nostru.
Iar voi, doar un praf de piper care nu face decat sa ne excite simturile hahaha
Hai!
vineri, 25 iulie 2008
marți, 22 iulie 2008
Let's come together!
Heheheeee, ce-au mai trecut vremurile!
Salivam uitandu-ma la clipul asta... citeam Sandra Brown, mascata in cartea de romana...
Sensibila, vad luna noaptea si-o arat cu degetul... o metafora viata mea!
Hai!
sâmbătă, 19 iulie 2008
Russe.
- No LSD, she means...
Cam asa. (something like this hahaha)
vineri, 18 iulie 2008
Hei, grija mare!
In a heartbeat.
And near or far
I try to be where you are
In a heartbeat.
Plec la Ruse. Azi. Dupa o petrecere in care grimasa mi s-a accentuat la fiecare minut trecut. Ma destind la gandul ca in cateva ore ma voi relaxa inconjurata de oameni care prin distractie inteleg mai mult decat pozez in victima feiricita a fashionului.
N-am costum de girafa dar aproape ca-mi observ prelungirea gatului si ochii cu gene lungi care se-ntinddddddd pana la Dunare.
Hai!
joi, 17 iulie 2008
Pune-mi pofta-n cui!
Am un ochi fosforescent care sare ici-colo. E peste tot.
Alerg, iau ochiul si-o iau si din loc. Ma rasfat.
Hai!
marți, 15 iulie 2008
luni, 14 iulie 2008
Descopera-ti firea romantica!
Pentru rezultate usoare foloseste apa imbuteliata. Indiferent de brand.
Inchide ochii, asteapta, asteapta in continuare, strange pleoapele,... suspans... nu vine... nu stii ce e... si pfffff.... apa rece in stropi minusculi!
Imi place sa iubesc. Ar cam fi cazul...
Mamaia-Beirut / Sejur Placut!
Vremurile s-au mai schimbat.
Hotelul de 5 stele la care m-am cazat intra in categoria patetico-comic. O receptie grandioasa cu pres din piele de urs sau mistret, din ala cu gura larg deschisa, un pian si-o statueta. Lumini ca intr-o vitrina cu inele scumpe si multa raceala. Sala de jocuri, piscina unde mirosea ca-n WC-urile din pasaj si sute de tablouri ale unui mare artist prost in cele mai multe dintre lucrari.
Camerele ne-au uimit de la inceput pana la sfarsit. Becuri arse, clante rupte, capace de WC desprinse si mesajul care ne-a incununat sejurul. Deci, repet, vorbim de un hotel de 5 stele de pe litoralul belsugului, Mamaia. Mesajul de pe noptierele din fiecare camera:
"Dragi oaspeti,
Aprindeti aceasta lumanare numai in caz de intrerupere a curentului electric in camera dvs. Daca vreti sa aprindeti lumanarea cu alt scop, va trebui sa achitati la receptie taxa de 5 Euro / lumanare".
Ne referim la genul asta de lumanare:

Altfel Mamaia la fel cum mi-o aminteam din fotografiile standard "Mamaia 1987". Elefanti din plastic cu inghetate-n trompa, lebede la care pedalai prin mare, muuulta lume, fitze si porumb fiert (care ne-a placut).
In ultima seara conjunctura m-a trimis itnr-un alt hotel faimos, de data aceasta in centrul Constantei. Un hotel de 5 sele cu camerele care aveau vedere catre o pseudo brutarie sau fabricuta care scotea zgomote si mirosuri ciudate zi si noapte. Plin de animale impaiate nereconditionate de cand au murit :), cu pseudo armuri care ingrajdau toate holurile, cu sculpturi verzi in lemn de trandafir.
Pfiiii!
Daca as fi bogata si as trai in Roamania mi-ar fi tare greu sa aleg asta in detrimentul unui somn pe-o saltea la Shire.
Sper la mai bine!
Hai!
A, cat despre Fatboy Slim... multimea i-a aplaudat pe Bob Marley, Cypress Hill si alti cativa norocosi care n-au fost mixati pana la capat. Altfel niste pene de curent pe-o baza bunicica. Nu ne-a placut.
Ramanem c-un sejur placut, de milioane!
Vor veni si fotografiile.
vineri, 11 iulie 2008
Sunt albul din ochii tai bah!
Haaaai!
joi, 10 iulie 2008
Tutunul a luat-o razna.
Sunt vecina cu timpul lung de expunere. Si nu poate sa aduca decat arsuri.
miercuri, 9 iulie 2008
vineri, 4 iulie 2008
De-acum...
Ma reinventez... in Berlin, Londra... sau Paris!
Am luat licenta. Atat.
Hai!
joi, 3 iulie 2008
Ma las. Am alte vicii

Intaiul pas de dimineata era catre pachetul aruncat, primul brat intins era ca sa-mi aduc bricheta aproape, primul ochi deschis era mijit sa vada unde-s tigarile. Fumam dupa orice: dupa ce mancam, dupa sex, dupa spalare, dupa urcat 5 etaje, dupa sedinte... 3 pachete pe zi e mult mi-am zis intr-o seara la ceainaria magica pe la 9. Am pufait ultimele 3 tigari cu o pofta pe care n-am mai simtit-o de cand m-am intalnit ultima oara cu baiatul de care eram indragostita. Si imi place sa stiu ca-i ultima oara.
Mi-e dor de ameteala din tample, de fumul care-mi zgaria gatul cand era frig sau ma imbata la 40 de grade. Primul meu gest feminin a disparut, degetele apropiate si ochiul stang usor inlacrimat de fum... ma despart de primul viciu si descopar alte 10 in loc.
Imi miros mainile neincetat de cand nu mai fumez. Sapunul sau crema imi fac mainile mostra cateva ore. Ca sa nu mai spun ca stau cu un milion in poseta de 4 zile... tot ce cumpar mi se pare grozav de ieftin.
Ma las. Am alte vicii.
luni, 16 iunie 2008
Start.
Pana la final sunt ca un strut cu capul in nisip. Nu vad, deci sunt singura.
Hai!
duminică, 15 iunie 2008
PF.
In drum m-am intalnit cu multi prieteni.
- Hei Ana, ai fost la OK! Ce-ai luat?
(eu prietenoasa deschideam pe rand pungile si le-aratam investitia in pisici, perechi, una mica una mare, ca Isis si Cleo :))
Hai!
You lost a life. Continue?
Haladuiala, intr-un cuvant.
Ne-am trezit cu gand de pro-activitate. Primul dus fierbinte de vara asta, gazul ne tot crea probleme pana mai ieri. Muzica frantuzeasca si gospodarire. Apoi aglomerari si drumuri insorite cu sarituri de clovni pana mai aici, la No 45. Mic dejun-pranz-cina cu omleta la Berbecut si harmalaie pe terasa la 45. Cate-o gura de OK si lapte rece cu 3 in 1.
Bataia cu perne, greu de pornit, fulgii surpinzatori care ne-au decorat tot restul serii.
Am batut alte drumuri care ne sopteau alte 30 de planuri de flashmoburi
si seara acadelelor in Fabrica.
Atmosfera porno: daca nu e sampanie e lapte, daca nu e lapte sunt... acadele.
Hai!
vineri, 13 iunie 2008
Girls trashing things.
- Hmm, nu stiu, zi-mi niste zodii...
- hahahaha
Hai!
miercuri, 11 iunie 2008
marți, 10 iunie 2008
luni, 9 iunie 2008
duminică, 8 iunie 2008
Scoci dubluadeziv.
- N-am chef.
- Hai ma Ana, nu fii!
- N-am chef mah. E cald.
- Ba sa-mi bag picioarele ce de cacat esti!
sâmbătă, 7 iunie 2008
vineri, 6 iunie 2008
Vive la fete.
Elefantii s-au ciocnit in dreptul nasului si-au cenzurat vederea cu sepia.
Stern e osul care-mi place cel mai tare, ca sonoritate.
M-am ascuns de cateva ori pe dealul cu animale favorite.
In tinerete, termeni ca busola sau himen infaptuiau complet alte functii fata de acum.
Somn.
miercuri, 4 iunie 2008
de vara.
Imi tzatzaie fundu' dupa mare.
Merg unde vad cu ochii.
Vizual.
Addicted. In love. Flow. Facts.
Trec de la aer la apa: joc. Ne spalam pe creier si ne aruncam ca pestii pe uscat, fiindca vrem sa aflam cum e. Si ce ne mai place!
Hai!
Prezent: + / -
Am inceput sa gust mai degraba glumele extreme, pseudo-supararea, ochelarii elefant care fac monitorul galben, third-ok ultimul album portishead, programarea barcelonei pentru concediu, noua mea tunsoare, crema autobronzanta care functioneaza, lipsa intrebarilor si blocajele sparte, papucii din blana de ponei cu masura mica, fanta pe tricou, felinele la ultima viata si sa comand taxiuri la A19 spre No 45.
Hai!
luni, 2 iunie 2008
Lupta cu contratimpul.
La fix.
Gasisem cazare, desi ne-am adus aminte abia la 10 seara ca nu ne interesasem de niciun pat. Padre este proprietarul hostelului, mandru de cele 87 de coarne agatate pe hol, in special de craniul din interiorul caruia se ivesc lumini rosii, cu ochelarii de soare unde ar fi trebuit sa fie globii oculari, de cele 36 de cutite de vanatoare, cei doi caini din cusca de afara care prindeau ratele impuscate, de cele 4 fluiere cu denumire nemteasca, marca Yamaha, de chitarele si cantecele contemporane ale nemtilor si poate Hrusca si de stingatorul original de tigari, uiti de miros sau degete in scrum!
Am baut cafea si ne-am grabit pe strazile Sibiului. Mancat, batut in geam la SH 15 minute pentru haine la kilogram in contratimp... am avut invoiala vanzatoarelor de a petrece 5 minute in interiorul SH-ului, fara sa ne atingem de zona clientelei de vaza, cu haine pe umerase. Am cules textile frumoase totusi si-am plecat fericiti sa bem cafeaua in ploaie, pe prispa ce dadea din dormitor in strada.
Faust, piesa de teatru... ne-a luat pe nepregatite, inca din primul rand si ne-a condus la o petrecere in iad care a fost cereasca. Ploaia te tine-n matiz, buzu se umple de fum iar picaturile minimalizeaza folclorul de la radio Sibiu.
Cu atitudine british trash intram fara bilete, invitatie sau ecuson de presa ... oriunde. Petrecere de seara in ploaie torentiala, cu dansatori ce fac spagata si beau berea fara sa-si foloseasca mainile, organizatoare cu tricouri ude si ... voie buna.
Turisti.
Primul gand de duminica a fost: mai vreau o zi de vacanta. O. a plecat cu mijlocul nostru de transport, iar odata ce ne-am recuperat bagajele din parcare, am mers unde-am vazut cu ochii. Si ultima zi de vacanta a inceput. Bagaje si imparteli, cautarea parcului propice si odihna de dupa-amiaza de pe zidul cetatii. 6 ore pe iarba, cu tatuaje ce se mareau/inmulteau exponential si cu coji de banane regizate peste fata.
Zi cu ploaie dar soare de la ochelari si animale. Bere cu zmeura si chiurtos bolosnos colac.
Si foc de artificii la final... ca asa se cade.
Ne-a placut la Sibiu! Mai mergem.
joi, 29 mai 2008
Maimuta HAZ.
Sunt la servici, am de scris 9 spoturi radio pana maine dimineata si eu navighez pe internet incercand sa aflu cat de frumoasa va fi vremea la Sibiu in weekend.
Aseara am dormit cu maimuta HAZ. E prima jucarie de plus pe care mi-o cumpar. Are bratele luuungi cu arici si imbratiseaza tot ce prinde. M-am gandit la viata ei in timp ce ma tinea de gat, mai atasata de mine decat orice alt lucru pe care-l am de ani de zile. Este cumparata de la un second hand, din ultmii bani pe care-i aveam in momentul ala. Probabil ca a fost fericita sa se redescopere intre oameni, nu umerase vechi, pantofi si genti.
M-am gandit ca a fost prima jucarie primita de o copila la 3 luni, singura care a reusit s-o linisteasca dupa cele 3 scufundari ortodoxe in paharul de argint. Sau poate primita de un tanar de la iubita lui frantuzoaica care imediat dupa terminarea studiilor urma sa paraseasca Munchenul lor si sa se intoarca in Paris ei sa conduca lantul de magazine de bijuterii al familiei. Si uite-asa imi fug gandurile incolo si-ncoace, le alerg, le prind cu cate-un zambet si-o descriere succinta de personaje pe care nu le-am cunoscut niciodata.
Ma intorc la Safran, imi place sa-i citesc ridurile imaginatiei din palma...extrem de tare si incredibil de aproape.
Hai!
miercuri, 28 mai 2008
Alta scrisoare.
Va iubesc sincer. Va iubesc cand nu va spun ca mi-e pofta de cirese rau, cand uit sa trec pe la voi fiindca ma intalnesc pe strada cu altcineva... si ma las dusa, cand ma pierd in aventuri pasionale cu printi sau broaste, cand ma intind in pat si zambesc dar nu va trimit mesaj sa va spun, cand plec in vacante cu altcineva decat cu voi, cand nu va iau sfaturile in serios, cand uit sa va ascult, cand ma gandesc mai intai la mine, cand nu va sun sa iesim pe motoare, cand nu ma sunati ncii voi pe mine si cu toate astea ne intalnim, cand rad ca ati facut o gafa, cand spun replici din filme si adopt roluri ca sa vi se ridice colturile gurii, cand adun flori de pe campurile DN-ului mare-bucuresti, cand nu gasesc loc de parcare, cand uit sa va fac portrete desi stati intr-o lumina buna, cand nu va bag in seama, cand tip ca sa ma fac auzita, cand cer sa fiu rasfatata, cand petrecem ore-n sir pe balconul ingust...
Va iubesc ce mai incolo si-ncoace!
Retineti asta.
Atat.
marți, 27 mai 2008
E 13 tot timpul?
Braaavo doamnelor! mare lectie ne-ati dat!
Calitatea vietii noastre e precara acum, din cauza voastra!
Hai!
duminică, 25 mai 2008
M-a jucat pe degete.
Dupa o dimineata-noapte perfecta ...
M-am trezit mai tarziu decat imi propusesem dar cu gandul ca proiectele trebuie facute pana seara... deschid laptopul, firefox... nimic. Nicio conexiune nu s-a legat de mine.
Seara, am rupt cheia in usa.
Po mi-a copt expadrilele in cuptorul cu microunde. S-au transformat obiecte decorative.
La petrecere
- Esti atat de frumoasa... atat de frumoasa incat devii irelevanta.
- You're so beautiful, such a beautiful girl P., but you know, we're intellectuals.
- I-ai agatat barbatul. Ha-ha!
- Desigur ca nu, il chema sotia...
- Ei stii tu, agatat intre ghilimele; si-un cot in coaste.
Am mancat resturile unui bufet suedez, fosta mancare sculptata.
M-am asezat pe super-glue cu rochia de printesa.
L-am condus pe cel mai agresiv arhitect din tara spre o voma pe Calea Victoriei.
Cand sa-mi trag rasuflarea, simt o mangaiere pe picior, zambesc si ating locul rasfatat. Coliziunea cu gandacul crocant, mare, negru m-a paralizat.
In cele din urma, am adormit precauta ... am visat ca lui P. i s-a rupt un dinte. AND IT DID! :))
vineri, 23 mai 2008
Ritual.
Asta seara, pornita sa fac curatenie, m-am oprit sa trag un ochi printr-o farmacie... raceala, m-am gandit, trebuie sa aiba si ea un leac. M-am impotmolit in rafturile stralucitor de iluminate, cu sute de produse de cosmetica, cu machiaj glamour trash, pungute indungate cu mini seturi de printese. Si... pana sa ajung la aspirina si paracetamol mi-au cazut ochii pe rafturile cu creme. NIVEA - crema autobronzanta. CeeEE??? Asta era visul meu, sa nu stau la mare la orele sigure sa prind razele bune, sa nu ma tina dorinta de pigment a pielii sa nu ma adapostesc la o terasa umbrita, unde sa beau suc de portocale rosii cu gheata si sa cunosc prieteni. Si iata, la inceputul acestei veri imi cade Nivea in mana.
Ma duc, o platesc, citesc instructiunile, efectele, ma rog si data expirarii pe drum, trec pe rosu, uit sa iau suc, paine... firesc intru direct in dus. Ritualul cu dusul nu-l sar, nici macar pentru crema autobronzanta. Dupa o ora de acoperire cu spuma, clabuci, apa fierbinte, aburi, miscari gratioase, dezechilibrari, ... sunt gata.
Da, am crema autobronzanta pe mine chiar in acest moment.
Astept sa vad, maine dimineata cand ma voi uita in oglinda cum o s-o arda pigmentu' meu?
Somn usor!
Decizii si lipsuri.
Nu-mi explic impulsurile astea de a iesi doar de dragul iesitului. Si seara incepuse bine cu o piesa de teatru absurda, de fapt atat de absurda incat s-a incurcat cu nereusita. Am adormit atat cat sa-mi recapat puterile pe scaunele rosii, de catifea si am hotarat sa prelungesc seara cu prietenii.
De ce am ales Expiratul, habar n-am.
Nu e vorba de muzica, Tomita a stiut sa ritmeze atmosfera doar ca oamenii din jur sunt genul care-mi dau o stare de sictir asa de puternica incat nu ma mai pot detasa iar bratele, picioarele, gatul si mimica nu mai sunt conduse decat de o stare de greata.
Barbati beti inca de la 10, care incercau sa innoade becuri si care se luptau cu capul plin de par slinos. Fete emo care mai de care mai tapate si cu cercei intepati la fiecare 10 cm2 de piele. Ma-ntreb daca ele folosesc vreodata cremele hidratante sau doar creme antiinflamatoare. Scarbos!
In rest cativa prieteni de-ai dj-ilor care dupa 2-3 halbe de bere reusesc sa-si sustina amicul aclamand in fata pupitrului plin de pahare goale.
Am plecat dupa o ora ingrozitor de lunga si obositoare, cu pachetul de tigari abia cumparat din ultimii bani furat de unul dintre cei alcoolizati. Dar ... poti sa te pui cu masculii controlati de grade?
Gata. Fac public. Nu mai calc in Expirat.
miercuri, 21 mai 2008
Vreme.
Miroase proaspat. Zambesc cu parul ud lipit de obraji si mainile cu picuri prelungi.
Ce dor mi-a fost de ploaia de vara.
Bucurie!
China si cartea recordurilor.
O femeie de 102 ani a supravietuit cutremurului dupa ce a stat sub daramaturi vreo 12 zile.
Ar putea fi cu usurinta trecuta in cartea recordurilor: "cea mai longeviva viata aproape de moarte".
Probabil asta nu se va intampla fiindca e un trend mai nou sa lupti ca sa fii numit in dictionarul "performantelor". Pentru cele mai dubioase extreme, pentru care iti deformezi viata si devii handicapat constient si muncit. Am vazut femei cu fundul cel mai mare sau aproape de cel mai mare in pozitii sexy ... cred ele... le-as numin gretoase. Barbati care si-au lasat unghiile sa creasca ani de-a randul pana atarnau in tarana, incovoiate si grele care nu le mai permiteau niciun fel de activitate normala.
Oamenii astia nu mai stiu ce sa faca ca sa iasa din ordinar.
Mai bine as da televizorul pe mute, poate imaginile ma pot pacali.
Gata.
Noaptea.
Sa ma asez pe jos cu gandul ca va fi o noapte lunga dar nu fiindca am ceva anume de facut. Mi-e dor sa citesc beletristica si sa nu ma mai pierd in reviste de specialitate si studii de piata. Nu mai vreau sa retin nume de sociologi si citate reinventate.
M-am saturat sa traduc cuvinte englezesti pe care nu le voi mai folosi niciodata.
Nu mai am timp de mine. Sunt pe fuga, stau sa plec, pierd autobuzul, intarzii la examene de nesomn, nu mai vad nicio bucatica de zi senina fiindca am fruntea incruntata de cele 3 proiecte pe care trebuie sa le termin pana maine.
Ahhh dar si cand s-or duce toate!
Hai!
Maria... sunt sigura ca dupa perioada asta vom putea si noi sa ne-nvartim in jurul pamantului, ca soarele asta care se misca cam repede. Mai e asa de putin :)
A19.
A 19 are cel mai tentant balcon.
Pentru prima data in aceasta vara m-am strecurat pe usa din bucatarie... "Terasa" ingusta de-o mana, de forma unui L rotunjit, cu grilaj rar si lipsit de credibilitate. Etajele se distorsioneaza brusc, 5 inseamna 8, 8 inseamna 300 de metri... grilajul e instabil, blocul are bulina, cad!!!
De fapt... nimeni nu cade. E doar o prima impresie. Acum, balconul imi pare un culcus perfect, care te lasa sa cuprinzi cu privirea si turnul bisericii si cladirea de birouri cu camere portocalii si scara sculptata minutios a blocului de vizavi si acoperisul caselor.
Azi m-am intors acasa. Goala si curata, usor prafuita dar intr-o asteptare linistita. Am salutat-o din prag si am cutreierat in lung si-n lat. Am deschis bagaje, am aranjat obiecte, am schimbat locul canilor galbene si am inviat florile moarte.
E lumina si haos. Hainele s-au incurcat pe parchet si biletele de autobuz, printurile, sticlele de suc, pachetele de tigari, toate ne incurca iar pasii.
Hai!
sâmbătă, 17 mai 2008
Forest party.
Hai!
vineri, 16 mai 2008
Hai story.
Autor si personaj principal: Maria :)
Se facea ca Maria, cu forta mintii si cu o dorinta de nebanuit reusea sa zboare. Incepea cu pasi usori si veseli, apoi se-nfigea cu talpa in pamant si-si lua avant ca urmatorii 2-3 pasi sa-i parcurga impotriva legii gravitationale. Si iar pasea pe sol si incerca figura cu un avant si mai mare si asa, cu multa staruinta si exercitiu, se trezeste Maria la 50-60 de metri departare de pamant.
Mariei ii e teama de inaltime dar si mai teama ii este de cadere, totusi cand a vazut un copil minuscul intr-un ochi de apa albastru, a intins pumnul stang in fata (fiindca intr-adevar aceasta pozitie inlesneste zborul) si... cu sufletul la gura, cu ochii atintiti asupra tintei si dintii inclestati gata sa opreasca visul... s-a trezit. Insa si noi si mai ales ea suntem convinsi ca acel copil... a trait.
Regula nr. X:
Faptele bune din vise SE PUN!
Hai, ma retrag sa-mi mai spal un pacat :)
joi, 15 mai 2008
333.
Mi s-a urcat sangele-n cap.
Maine, va povestesc cum imi zboara prietenii in vise.
Hai!
PS: De-un timp ma joc cu vremea. Ea a ascuns vara iar eu o caut. E rece sau cald in functie de cat de aproape sunt de marea descoperire... iar azi... a fost tare cald :) Am gasit varaaa!!!
miercuri, 14 mai 2008
marți, 13 mai 2008
13 Mai.
Traiesc un reality show or so it seems.
Suntem 3 oameni complet diferiti adunati intr-un apartament, nevoiti sa supravietuim 3 poate 4 saptamani. Cateodata chiar cred asta, de cele mai multe ori rad. Si azi, cand eu dormeam pe canapeaua din sufragerie aud zgomote ciudate in hol, reality show-ul are ceva rating daca au mai adus doi oameni. Un cuplu, simpatic, o iubire de 11 ani ca-n prima zi... si noi 3, cei care razbisem celor 8-9 zile :)) - ah ce frumoase-s serile cu Ioana-n bucatarie!
Fac cu mana camerei din coltul din dreapta sus si ma rog sa nu dea vreo inundatie peste noi si sa avem si noi niste bani cu care sa nu fim nevoiti sa mizam la table. hahaha
Hai!
luni, 12 mai 2008
vineri, 9 mai 2008
joi, 8 mai 2008
Ruleta ruseasca.

Mi-a fost dat in carti. Mda si mie-mi suna ciudat.
Pe scurt, mi-am pus o dorinta care in urma unor rasfirari ale cartilor se dovedea a fi posibila/probabila/imposibila. De altfel, in urma aceluiasi joc aflam si cand se va intampla fericita prezicere dorita de mine.
Probabilitatea implinirii dorintei mele era maxima iar 8 este momentul propice.
Azi e 8. Zambesc pe sub mustati, inca o poveste cu final fericit.
Traiesc orice poveste mi se ofera sau provoc cu acelasi avant imprevizibil. Asta inseamna sa ai 17 ani, nu?
Hai!
Cu ochii mintii.
In stufarisul din delta traiesc zane mici cu aripioare de musculite, doar ca roz, cu talie de viespe si ochi de libelula doar ca linistiti de orbite, iar rochia e ca aripile unui fluturas.
Doar ca nimeni nu le-a vazut.
Sunt sigura.
Renasterea.
Simt un gand constient cum imi sageteaza respiratia monotona. Intaia intrebare, diferita poate de cea de la nastere, este cat e ceasul?, apoi ma desting, imi relaxez bratele, spatele, gatul trebuie mereu miscat spre o pozitie mai buna... mai stau doua minute in vis, ma desprind de micile legaturi cu realitatea si continui sa plutesc, abia atunci stiu ca asta fac. E perfect, desi stiu ca din cauza acestor doua-noua minute voi uita toate visele dar ... ma rasfat, dialoghez, uit, ma arunc sa zbor, ma plictisesc, mi-e frig la picioare, schiez, iubesc... atipesc...
"Cat e ceasul? Gata, trebuie sa mai fac un efort mic, mauntel, firav, minuscul, infim....", atipesc iar.
"Cat e ceasul?"
- Ana, hai! E cafea si tarziu.
Intredeschid un ochi, lent astfel incat sa gasesc spatiul minim prin care lumina sa strabata si sa-mi atinga retina somnoroasa, dar totusi sa disting cateva umbre si culori stinse de gene. Incordez cate un muschi ca sa ma asigur ca-l am si sa ma regasesc. Imi misc degetele, apuc cu ambele maini plapuma si o asez pana sub gat. Deschid ochii larg. Azi..."
(zilnica)
marți, 6 mai 2008
Nu iesim nicaieri.
Maine am examen la sociologie urbana. Toata seara am navigat pe internet. M-am gandit ca pe-aici o arde urbanu', sau in fine o alta metafora cu oglinda orasului :))
Dar printre astea se intampla numeroase alte lucruri care imi distrag atentia. N-am vrut sa-mi fac liste de prioritati. Nu mi-am facut nici acum, mi-am schitat, totusi, un orar al examenelor.
De ieri mi-am schimbat locul de munca si meseria. Ma tenteaza sa zambesc in nas stabilitatii si de cele mai multe ori o fac. E planul care-mi iese cel mai bine si de care ma tin cu indarjire. Ma refer cel putin la partea profesionala.
Am fost la Sulina. Mai devreme decat ma asteptam, mai tanara si ea. O primavara rece si umeda care ne-a pacalit cu-n soare cu dinti, vazut de cele mai multe ori ziua :). Liniste, toropeala de liniste, ne-am plimbat lenes pe plaja pustie si-am sarit peste conventii, tevi si printre altele dricuri. La fel de imprevizibila ca-ntotdeauna, Sulina.
Ma gandesc ca o sa ma indragostesc, acum.
vineri, 25 aprilie 2008
Inceputul de dupa sfarsitul fericit.
Iar am intrebat in soapta unde gasesc formularul de demisie. De aceasta data, poate cel mai usor. Nu-mi tremura barbia dar nici ironic nu zambesc situatiei.
La intrunirea de dimineata, cand s-a pus lumea la cale in cadrul agentiei aproape ca am plans. Poate ma atasez prea repede si puternic de oameni care ar trebui sa-mi fie DOAR colegi.
Dar imi sunteti atat de dragi didibistilor!
Imi va fi dor de diminetile tarzii in care paseam pragul si eram acoperita de Cati si-apoi din om in om pana la etajul 2 :), de Corin, strategul moldovean care spune atat de multe povesti incat se confunda usor cu una, de parul perfect al Dianei si nervii rasfranti in multe tigari fumate in 2 si liniste, de Beju care devine un pui de pervers de cate ori i se da ocazia, de Bradut care mi-a ascultat fiecare gand rastalmacit al meu de mine cu care-i ocupam dupa-amiezele, de Adina pe care nu contenesc s-o mai admir, care in prima zi mi-a spus ca un client service nu se imbraca ca mine iar in ultima ca sunt ca un spiridus (poate al hainelor, cu o bagheta magica care-mi ofera o noua piesa vestimentara la fiecare gand in sensul acesta). De Roxana care e in stare sa-mi pozeze si la 8 dimineata cand amandoua avem ochii inchisi, de Radu G care compune volume intregi de poeme nescrise si de care m-am apropiat in drumul initiatic catre Sinaia :), de Vali care nu stie inca daca ma simpatizeaza sau ma antipatizeaza :) in orice caz simpatici ne suntem unul altuia si la mine poate e si-un pic de admiratie :), de Razvan si Cri care-s nedespartiti si frumosi, de Ioana cu care ma-ntruchipez in Printesa PupiDulce, de Ruxandra care ne piareshte si serile de weekend :), de Lucian prin intermediul caruia am cunoscut primul caine pedofil gay (Sir, ii plac catelusii baieti pana-n 3 luni, el avand vreo 13 ani), de Mirela cu care dansez din priviri si facem planuri de masaj si-mpachetari, de Alina care in afara de costuri mi-a daruit si multe zambete si Păvă care mi-a oferit cel mai frumos telefon din lume si cele mai grele palme :), de Manciuc - the heartbreaker, de Cristina cea cu care m-am razboit in lacrimi (oare cine plange mai mult pana la urma? :)) ), de Romi cu care am petrecut prima seara cu fundul in pietris in spatele agentiei, de Tedy care pe cat de cuminte pare pe atat de salbatic conduce si... toti ceilalti... dar mai bine ma opresc aici. Promit sa nu plang :)
Ahhhhh si Mircea, care ma trezea in fiecare dimineata a saptamanii altfel: "Ana, baga-mi-as pula e zece jumate" - luni, "Anaaaaa, e zece jumate baga-mi-as...." - marti, "Bai Ana, hai frate ca intarzii... e 10 jumate".... vineri ne mai relaxam, cateodata translatarea casual-friday si asupra orei e o rasuflare de bine.
Imi urez sa am parte de colegi cel putin la fel ca voi, nu pot sa-mi doresc sa petrec 10 ore pe zi intr-o agentie in care sa nu vin ca aici, in fiecare dimineata cu zambetul pe buze!
PS: Vali a mancat pentru a mia oara singur ciocolata... mea :))))
Vacantaaaaa!
Plec.
N-am mai fost la Tulcea de vreo 8-9 luni. Plec in 3 ore.
Si Sulina... ahhh!
Sa ne scriem dupa :)
Si nu uitati, ţâţele au ţ-uri, â-uri si e-uri. :))
Hai!
marți, 22 aprilie 2008
"E de la ei".
Nu trec 2 clipe ca un alt promo reusit al National TV incepe. Gheorghe si Melvina se lupta in curte. Ea defensiv, incet si temator, el facand pe dracu-n patru. Din ce in ce mai violent... intervine intr-un tarziu, pentru salvarea casniciei, consilierul de urgenta a Nationalului, din cate se-aude fosta SuperNany (tot consilier). Si ma intreb, oare cand domnu' de la CNA sta pe-aceeasi canapea cu nevasta-sa si vede promo-ul asta ii intinde-o palma peste ceafa ei si-i zice ieftin "Vezi, fa, se da si la TV!".
Noapte buna!
Vedeti stalpul ala? Eh, eu nu l-am vazut!?!
Fara o introducere prea lunga va redau intru totul:
Cum va fi si ce-a fost pana acum
de Shakira
Partea I - PLANETA DE DAMA
La inceputul primei parti a vietii n-ati dus-o prea bine dar datorita norocului sunteti acum in plin triumph si bucurie. FOarte rar se intampla sa aveti dezavantaje sau suparari. De multe ori se intampla sa confundati inchipuirea cu realitatea. Sunteti usor de satisfacut insa va ofensati si mai usor dar va trece repede. Sunteti geloasa, iubiti cu pasiune, dar la suparare sunteti in stare de orice fapta fiindca nu va lipseste curajul. Veti trai 73 de ani.
Loto: 8, 23, 14, 1, 4, 5*
Partea II - PLANETA DE DOMNISOARA
Viitorul dvs. apropiat arata incredibil de bine. Desi, la inceputul perioada veti intampina unele probleme, mai ales de natura sentimentala, veti avea surprize placute ca femeie. Sunteti remarcata de doi tineri si curtata insistent. Nu neglijati semnele minore de boala si odihniti-va ceva mai mult. Evitati cearta cu rudele. Te vei casatori cu Costin.
LOTO: 7,14, 87, 35, 46,27*
Dar pana sa termine ultimul numar norocos Shakira disparuse. Am inteles, e un papagal, are si el micile vicii, ca zborul. Ta-tai, am fluturat din mana... si hai!
*Numerele nu sunt cele reale, e de inteles.
duminică, 20 aprilie 2008
Cip cirip.
Somn?
sâmbătă, 19 aprilie 2008
Chefurile din Fabrici.
Am fost la Fabrica, Asian Dub Foundation, se vestea.
Dar cum in Romania scrie pe afis Michael Jackson si in concert e doar o mana de-a lui, la ce puteam sa ma astept?!
Oamenii aia n-aveau nicio legatura cu ceea ce insemna pentru mine Asian Dub Foundation. Au repetat in 2 ore de zeci de ori cuvantul Bukareshti si mai apoi, ca sa ne arate cu adevarat cat de mult interes ne arata noua, romanilor au urlat in mijlocul concertului ~CURVA mother fuckers!~. Iar melodia cea mai lunga din concert a fost dedicata CRAIOVEI, al doilea mare oras al Romaniei.
N-am reusit sa ii receptez precum inentionam impreuna, cumva telepatic, inaintea momentului artistic.
Noroc de micile surprize ale vietii.
S-au petrecut lucruri pe care inca nu mi le expic, un primul ar fi amintirile mele sterse / evaporate / complet-uitate:
Ne-am intalnit privirile si am recunoscut zambetul prietenos care s-a format in coltul ochilor, prelungindu-i. O privire lunga, prietenoasa, plina de uimirea reintalnirii. Mi-a intins o mana ca GUM MAN prin multime si chiar sub nasul meu era un CD pe care scria mare: ~dezlegare la shoes~. Mai impulsiva din fire, strabat un traseu intortocheat, plin de tunele umane si ajung in fata prietenei mele…CAND!!! Imi dau seama ca habar n-am cine e. Mi-am spus biiiinee, nu e grav, ni se intampla tuturor sunt sigura ca imi va da un detaliu comun si imi voi adresa bine-cunoscuta sintagma ce proasta sunt. Si dupa ce ne imbratisam, pupam si tot tacamul care i-a dat ocazia sa vada si mimica mea confuza, ii spun sincer tot adevarul cum ca mi-e tare familiara dar nu stiu de unde s-o iau, trecutul meu inmultindu-se cu siguranta cu cativa ani de la ultima intalnire.
Zambeste in continuare, la fel de prietenos, si-mi spune: ~Hai! Tu esti Ana, din Tulcea~.
Eu inghet, OK de ce atatea detalii despre mine?! Astea nu sunt povesti comune sunt lucruri pe care eu ar cam trebui sa le stiu cu sau fara ea.
~Am petrecut noi impreuna o vara, pe la mare…. (fata mea la fel de grimasata de nestiinta), aveam parul luuung si negru… (nimic!)… hai mah ca-l stii si pe Eugen, tot de-atunci~, si-mi ghideaza privirea aratand cu degetul spre un baiat care-mi era de-a dreptul necunoscut.
BRAIN WASH!
Nimic, nimic, nimic…doar sentimentul de familiaritate care continua sa persiste.
Am fugit, mi-e cam teama. I-am dat id-ul de mess, a spus ca-l retine, are memorie buna… de parca nu era de-ajuns ca memoria mea clar nu e intr-o functionare fericita / eficienta / oricum, nu demna de laudat ϑ
Episodul doi pe care vreau sa-l punctez: ~Dom’le intr-adevar, americanii sunt taaare prosti~. Vine le mine acest tanar, american care ma intreaba in limba lui de bastina:
-Heey what are you doing honey|?
- I’m studying the Mendeleev Table… right now, right here.
- OOOHHH, do you mean that thing with (n-am inteles restul discursu











