vineri, 12 octombrie 2007

Gradina japoneza.

Pe Vexatu Vex l-am vazut pentru prima oara dupa ce-i ascultasem melodiile de mii de ori...ma incanta, nu atat ritmul...cat ansamblul cu piscul in versuri....Cum spuneam, eram in Art Jazz Club, in perioada cand Bucurestiul imi era inca strain si incercam sa-i intru sub piele.
Flore si cu Rusu' ne incantau cand a intrat tipul subtire, zambind cu bluza lui de trening verde brotacel. A salutat jumatate din clienti, si pe noi. Lipsa mea s-a transformat imediat ce l-am stiut. Dupa multe rugaminti ale noastre, s-a asezat intr-un coltisor cu o apa plata si cu un servetel si s-a lasat dus in lumea lui pentru 5 minute. Ca apoi sa ne scufundam si noi in acvariul lui... liniste si ropot.

Another delightfull day...

Hig!

Niciun comentariu: