miercuri, 7 noiembrie 2007

Multi-cultural

Azi n-am fost la teatru, desi pantofii imi intra in ochi, programu-i in geanta si rolu-l am in sange.
Am fost la expozitia de pictura a unui prieten a lui R.
Un nigerian - negru, care iubeste si locuieste in Romania, picteaza in ulei peisaje si oameni din Nigeria si ingeri negri. Si ca formula sa fie complet contrastanta...sau pur si simplu contrastanta, baiatul asta, "cam afemeiat", dupa descrierea lui R., este educator.

Sala era plina de fetite mai bine imbracate ca mine, acolo in Primaverii. Cizme care cadeau pe glezna subtire si fragila, gri din piele intoarsa, fulare din jucarii de plus alungite de designeri vestimentari, fuste uni cu dresuri mov. Ochi jucausi care apreciau picturile cumva chicioase si nu neaparat artistice cat ... muncite.

Mi-a placut ca am ajuns la final. Copii trebuiau sa plece. "Despartirea" de artist a durat pentru fiecare copil cate 10 minute. Toti oamenii aia miniaturati de anii putini stiau engleza mai bine ca mine, si toti ii sopteau in ureche ca i-au scris ceva in caietul de amintiri.

M-am uitat si eu in oracolul acela abia inceput. Scrisul mare si noduros, pe cale sa se formeze...intr-o engleza perfecta. Numai vorbe de bine, cum portretul lui, facut de el va sta langa Mona Lisa, cum tabloul lui cu papagal va fi expus langa cea mai buna capodopera a lui Rembrandt.

Am zambit.

Si ca multi-cultura sa fie inchegata, am cunoscut acolo o italianca. Locuia in Bucuresti de doi ani si-si dedica viata ONG-urilor. Onorabil, mi-am spus.

Am servit-o in 2 pahare de plastic lipite cu suc de piersici.
- Nu prea-mi plac piersicile - imi spune in timp ce desfacea un pahar de celalalt.
- Ce facci, o intreb, uitandu-ma la mainile ce incercau din rasputeri sa nu verse lichidul dar sa desparta cele 2 pahare de plastic.
- Stii, eu lucrez la niste ONG-uri, cum ti-am spus, si tin foarte mult la rationalizarea resurselor.
- ?!?!?!?!?!?

Am plecat in hohot, fiindca R. poate sa-mi aduca aceasta stare de bine incontrolabil, printr-un simplu joc gresit de picioare, ca un stranut racoros in miez de vara. Multumesc :)

Hai!
-

Niciun comentariu: