A19.

A 19 are cel mai tentant balcon.
Pentru prima data in aceasta vara m-am strecurat pe usa din bucatarie... "Terasa" ingusta de-o mana, de forma unui L rotunjit, cu grilaj rar si lipsit de credibilitate. Etajele se distorsioneaza brusc, 5 inseamna 8, 8 inseamna 300 de metri... grilajul e instabil, blocul are bulina, cad!!!

De fapt... nimeni nu cade. E doar o prima impresie. Acum, balconul imi pare un culcus perfect, care te lasa sa cuprinzi cu privirea si turnul bisericii si cladirea de birouri cu camere portocalii si scara sculptata minutios a blocului de vizavi si acoperisul caselor.

Azi m-am intors acasa. Goala si curata, usor prafuita dar intr-o asteptare linistita. Am salutat-o din prag si am cutreierat in lung si-n lat. Am deschis bagaje, am aranjat obiecte, am schimbat locul canilor galbene si am inviat florile moarte.

E lumina si haos. Hainele s-au incurcat pe parchet si biletele de autobuz, printurile, sticlele de suc, pachetele de tigari, toate ne incurca iar pasii.

Hai!