Dragii mei,

Am ajuns in Chile la tzanc, precum planului. Avionul nu a avut intarziere, timpul a zburat si el, am plecat noaptea in miez de vara, am ajuns dimineata la'nceput de primavara.
Stau la etajul 8 int-un cartier de gay din Chile, fix in fata muzeului de arte (si da l-am vizitat, am vazut fotografii din 19douazeci si ceva...si mi-am voalat primul film dupa ce am facut ultima fotografie). Mi-am cumparat un aparat CAnon pe film, cu obectiv de 55 mm detasabil... fericireeee!

Reiau sirul povestirii. Primavara la astia e tare calda, ziua umblu in tricou si rochite, noaptea de mai aspra vremea insa nu prea-mi dau motive sa parasesc dormitorul :). Avem o terasa imensa de la care se vede orasul-lego si muntii inzepaziti, toate astea intr'un soare care deja mi-a innegrit juma de picioare :)

Santiago seamana tare cu Bucurestiul doar ca este imens si e inconjurat de munti. Omanii sunt mai negriciosi dar la fel de grabiti si abtuti. Totusi nu se claxoneaza la fel de mult si e o tzara de prietenie in gesturi si privire.

Mi-e foame acum, ca sa-mi intelegeti toate starile, n-am mai mancat de multa vreme si oricum nu prea-mi dau seama cand e zi, noapte, de dormit , de altceva fiindca cele 7 ore lasate in urma ma cam dau peste cap.

Lucrurile personale vi le povestesc detaliat intr-un mail ce promit ca va urma sa fie scris. Numai ca nu-mi gasesc inca resursele sa scriu si oricum nici eu nu sunt foarte lamurita despre ce se va intampla. Ma simt excelent, zambesc retard si tin maini in maini... :). Nu ud florile si nu spal nici vase dar asta nu inseamna ca nu imi pasa. Haha. Gata, nu mai zic.
Va rog transmiteti-le parintilor ca-i iubesc tare, si pe voi de asemenea, si ca vestile vor curge lant imediat ce-mi revine capul din nori pe umeri :) (stiu, si eu ma intreb daca asta se va intampla candva curand)

Muchas besos y felicida... or whatever :)