marți, 30 septembrie 2008
sâmbătă, 27 septembrie 2008
In miez de vara. vama 2008.
- Frate, e super panica. Pe plaja is multi care ne urmaresc. Faceti curatenie in camera ACUM...ACUM...ACUM....ACUM...ACUM...
- Coaie, da mah telefonu' ca te-ai blocat pe acum.
Ice Tea de piersici acid-ulat.
vineri, 26 septembrie 2008
Internet is not sweet Tulcea, darling, it's fucking Bangkok
i know nothing about worms but i love fashion. http://www.mi-zo.com/
find peaches - set it off. only over 18 on youtube.
find peaches - set it off. only over 18 on youtube.
miercuri, 24 septembrie 2008
Pe viitor!
Ecuatiile s-au descarcat o data cu refractia luminii in oala cu ciorba chioara.
Mi-e somn, e tarziu la Bucuresti.
Merg sa beau, aici barurile n-au usi sau pereti nepisati. Scurgerea e in mijloc, se scurg zoaie pe langa talpile pop. Mai da-mi un shot, "Perdon, un nuevo shot! Gracias, Gracias!". Yes good lord, this must be a mess, but it;s better than buzzez in offline moods.
Maine imi fac blog-bibliografie-portofoliu si ma vand.
Quien es tu? Tu quien es? Y yo? Te pregunda a ti o a mi? Ceeeee?
Am scos filmele, so check flickr.
luni, 22 septembrie 2008
Po. La multi ani si te iubesc!
Egocentric si offline, de ziua ta:
...Cat despre mine - "... ma-ndrept spre ziua mea cu tine-n gand / iar tu privesti inapoi / ma vezi / dar traiesti inainte // si gandul meu, curbat mereu peste ecuator / te afla, poate, ca acum, in vis / te-nvata din nou / asa cum esti / ramasa cu parasuta in spate in puful acela de nori / si zboara cu tine // astept sa-mi arati / ce-ai vazut / de cand stii ce-nseamna infinitul plus unu / sa ma-nveti / pe unde s-o iei de la cer inapoi / dar pe partea cealalta // si-asa / anacruz / sa te-ajung... " ;)
de Po.
...Cat despre mine - "... ma-ndrept spre ziua mea cu tine-n gand / iar tu privesti inapoi / ma vezi / dar traiesti inainte // si gandul meu, curbat mereu peste ecuator / te afla, poate, ca acum, in vis / te-nvata din nou / asa cum esti / ramasa cu parasuta in spate in puful acela de nori / si zboara cu tine // astept sa-mi arati / ce-ai vazut / de cand stii ce-nseamna infinitul plus unu / sa ma-nveti / pe unde s-o iei de la cer inapoi / dar pe partea cealalta // si-asa / anacruz / sa te-ajung... " ;)
de Po.
Un Astamzis pentru doamna, va rog!
N-o sa mint ca pe partea astalalta a pamantului nu-s regrete. Fiindca tare-as minti. Regret petrecerile lui Mircea si orgiile imaginare, regret noptile lungi de vorbe si rasete, regret certurile pe cine spala vasele si cine duce gunoiul, serile de dans pana la 7 dimineata, limba romana, etajul 5 fara lift - dar turnul meu de printesa, orele pierdute-n fericire pe otetelesani, ultimii bani pe tigari la posta, toate fetele cunoscute si Bucurestiul atat de mic, refuzul de-a mai baga pana seara cand viciul se lasa cu greu, mecul care da erori, desenul fara talent la desen pe parchetul de seara, vama veche (asta-mi vine sa n-o bag ca oricum se lasa toamna), pritenii mei cei mai buni si dragi pe care in mod normal nu pot sa nu-i vad o zi... acum ii voi vedea o data la... la cat?
Of ce greu imi e... si ce tare-mi suna in cap tamburinele latino americanilor din parcul de vis-a-vis. Maine o sa ma trezesc abia la 12, ca sa stiu avionul zburat si eu ramasa cu parasuta in spate in puful asta de nori. Sunt pregatita sa stau fara oxigenul vostru o vreme. Imi doresc sa vad ce e pe partea cealalta a pamantului, mereu am vrut asta. Nu cer decat sa nu ma uitati ... sa ma aveti in gand, sa imi vorbiti pe skype si sa faceti flickru' plin de voi, sa va stiu zambareti si plini de culoare.
Pe parinti ii sun in noaptea mea la 2, si dimineata lor la 9. N-o sa le pot spune decat ca-i iubesc de la cer la pamant si inapoi de-un infinit de ori, plus unu. Dar asta stiu deja, o simt si repet de cand am aflat ce-nseamna infinitul... :)
Reactiile se tin lant, argumentele contra la fel... dar vorba mea de-aici, si-a lui, e "astamzis" si-asa ramane. Raman. O vreme. V-astept pe toti de anul nou pe-o bucata de mal de Pacific in chiloti sa ciocnim culturile. :)
Va iubesc bah, pe toti! Si abia acum imi dau seama de asta, mai tare ca oricand!
Ce bine e!
Hai!
Of ce greu imi e... si ce tare-mi suna in cap tamburinele latino americanilor din parcul de vis-a-vis. Maine o sa ma trezesc abia la 12, ca sa stiu avionul zburat si eu ramasa cu parasuta in spate in puful asta de nori. Sunt pregatita sa stau fara oxigenul vostru o vreme. Imi doresc sa vad ce e pe partea cealalta a pamantului, mereu am vrut asta. Nu cer decat sa nu ma uitati ... sa ma aveti in gand, sa imi vorbiti pe skype si sa faceti flickru' plin de voi, sa va stiu zambareti si plini de culoare.
Pe parinti ii sun in noaptea mea la 2, si dimineata lor la 9. N-o sa le pot spune decat ca-i iubesc de la cer la pamant si inapoi de-un infinit de ori, plus unu. Dar asta stiu deja, o simt si repet de cand am aflat ce-nseamna infinitul... :)
Reactiile se tin lant, argumentele contra la fel... dar vorba mea de-aici, si-a lui, e "astamzis" si-asa ramane. Raman. O vreme. V-astept pe toti de anul nou pe-o bucata de mal de Pacific in chiloti sa ciocnim culturile. :)
Va iubesc bah, pe toti! Si abia acum imi dau seama de asta, mai tare ca oricand!
Ce bine e!
Hai!
sâmbătă, 20 septembrie 2008
Am net pe laptop deci traiesc :)
Am prins wirelessu' si nu-i mai dau drumu'.
Ramono te cunosc si te urmaresc. Ce bine-ti mai ies baile-nspumate :)
Vizualizati flickrul.
E de bine.
Hai!
Ramono te cunosc si te urmaresc. Ce bine-ti mai ies baile-nspumate :)
Vizualizati flickrul.
E de bine.
Hai!
joi, 18 septembrie 2008
Paradisuuuuuu.
In sfarsit am reusit sa parasim Santiago.
Aseara am ajuns in Valparaiso. Paradis deci, am zis, si chiar e. Casele variaza de la portocaliu la verde, albastru si roz. Sunt dealuri intregi pline de casute in miniatura iar oamenii urca sute de trepte sau iau lifturi imense care-i duc in fata portii. Pf, ce ciudat imi suna romana. Vorbesc spaniola deja si habar n-aveam o boaba cand am ajuns.
Pacificul e si el amuzant. E plin de macarale si vaporase colorate si ele. Cerul are vreo 6 straturi de nori albi si e mereu soare.
I´m a fucking chinesse :), imi zice el si ma zoreste fiindca trebuie sa mergem in urmatorul port.
Daniel Daniel Daniel Daniel Daniel Daniel. Cam asta vad, aud, gust, ating.
Bah, nu stiu daca ma intorc!
Nu le spuneti alor mei, ii sun eu :)
Coaie tu ce faci mah? Cum stam cu orgiile hihihi
Ano sa stii ca am o palarie exact ca a ta, o port tot timpul :)
Mario pe tine te astept... gasim noi de lucru.
Anne, zi-mi cand te mariti sa stiu cum fac cu banii sa particip :)
Po... ma interesez de viata in Argentina, poate ne mutam toti acolo, nu suntem nici noi hotarati sa rmanem in Santiago sau sa ne mutam in Barceona sau Madrid, si daca veni vorba de ce sa excludem Argentina... is multi creativi pe-acolo.
Ioano, uitasem cine-i Eli dar m-am prins dupa spaniola :) Me querida :)
Mama, tata... va iubesc de mor si jur ca va sun azi :)
Hai bah ca de-acum intru mai des si-o sa incarc si fotografii.
Aseara a fost ziua nationala a Chile si am fost la un party public unde era un foc cat toate zilele si cozi intregi la o coada de peste :)
Hai!
PS: nu exista ordine in idei, si-m,i pare rau daca am exclus pe cine. ma gandesc la toti.
Aseara am ajuns in Valparaiso. Paradis deci, am zis, si chiar e. Casele variaza de la portocaliu la verde, albastru si roz. Sunt dealuri intregi pline de casute in miniatura iar oamenii urca sute de trepte sau iau lifturi imense care-i duc in fata portii. Pf, ce ciudat imi suna romana. Vorbesc spaniola deja si habar n-aveam o boaba cand am ajuns.
Pacificul e si el amuzant. E plin de macarale si vaporase colorate si ele. Cerul are vreo 6 straturi de nori albi si e mereu soare.
I´m a fucking chinesse :), imi zice el si ma zoreste fiindca trebuie sa mergem in urmatorul port.
Daniel Daniel Daniel Daniel Daniel Daniel. Cam asta vad, aud, gust, ating.
Bah, nu stiu daca ma intorc!
Nu le spuneti alor mei, ii sun eu :)
Coaie tu ce faci mah? Cum stam cu orgiile hihihi
Ano sa stii ca am o palarie exact ca a ta, o port tot timpul :)
Mario pe tine te astept... gasim noi de lucru.
Anne, zi-mi cand te mariti sa stiu cum fac cu banii sa particip :)
Po... ma interesez de viata in Argentina, poate ne mutam toti acolo, nu suntem nici noi hotarati sa rmanem in Santiago sau sa ne mutam in Barceona sau Madrid, si daca veni vorba de ce sa excludem Argentina... is multi creativi pe-acolo.
Ioano, uitasem cine-i Eli dar m-am prins dupa spaniola :) Me querida :)
Mama, tata... va iubesc de mor si jur ca va sun azi :)
Hai bah ca de-acum intru mai des si-o sa incarc si fotografii.
Aseara a fost ziua nationala a Chile si am fost la un party public unde era un foc cat toate zilele si cozi intregi la o coada de peste :)
Hai!
PS: nu exista ordine in idei, si-m,i pare rau daca am exclus pe cine. ma gandesc la toti.
sâmbătă, 13 septembrie 2008
Dragii mei,
Am ajuns in Chile la tzanc, precum planului. Avionul nu a avut intarziere, timpul a zburat si el, am plecat noaptea in miez de vara, am ajuns dimineata la'nceput de primavara.
Stau la etajul 8 int-un cartier de gay din Chile, fix in fata muzeului de arte (si da l-am vizitat, am vazut fotografii din 19douazeci si ceva...si mi-am voalat primul film dupa ce am facut ultima fotografie). Mi-am cumparat un aparat CAnon pe film, cu obectiv de 55 mm detasabil... fericireeee!
Reiau sirul povestirii. Primavara la astia e tare calda, ziua umblu in tricou si rochite, noaptea de mai aspra vremea insa nu prea-mi dau motive sa parasesc dormitorul :). Avem o terasa imensa de la care se vede orasul-lego si muntii inzepaziti, toate astea intr'un soare care deja mi-a innegrit juma de picioare :)
Santiago seamana tare cu Bucurestiul doar ca este imens si e inconjurat de munti. Omanii sunt mai negriciosi dar la fel de grabiti si abtuti. Totusi nu se claxoneaza la fel de mult si e o tzara de prietenie in gesturi si privire.
Mi-e foame acum, ca sa-mi intelegeti toate starile, n-am mai mancat de multa vreme si oricum nu prea-mi dau seama cand e zi, noapte, de dormit , de altceva fiindca cele 7 ore lasate in urma ma cam dau peste cap.
Lucrurile personale vi le povestesc detaliat intr-un mail ce promit ca va urma sa fie scris. Numai ca nu-mi gasesc inca resursele sa scriu si oricum nici eu nu sunt foarte lamurita despre ce se va intampla. Ma simt excelent, zambesc retard si tin maini in maini... :). Nu ud florile si nu spal nici vase dar asta nu inseamna ca nu imi pasa. Haha. Gata, nu mai zic.
Va rog transmiteti-le parintilor ca-i iubesc tare, si pe voi de asemenea, si ca vestile vor curge lant imediat ce-mi revine capul din nori pe umeri :) (stiu, si eu ma intreb daca asta se va intampla candva curand)
Muchas besos y felicida... or whatever :)
Stau la etajul 8 int-un cartier de gay din Chile, fix in fata muzeului de arte (si da l-am vizitat, am vazut fotografii din 19douazeci si ceva...si mi-am voalat primul film dupa ce am facut ultima fotografie). Mi-am cumparat un aparat CAnon pe film, cu obectiv de 55 mm detasabil... fericireeee!
Reiau sirul povestirii. Primavara la astia e tare calda, ziua umblu in tricou si rochite, noaptea de mai aspra vremea insa nu prea-mi dau motive sa parasesc dormitorul :). Avem o terasa imensa de la care se vede orasul-lego si muntii inzepaziti, toate astea intr'un soare care deja mi-a innegrit juma de picioare :)
Santiago seamana tare cu Bucurestiul doar ca este imens si e inconjurat de munti. Omanii sunt mai negriciosi dar la fel de grabiti si abtuti. Totusi nu se claxoneaza la fel de mult si e o tzara de prietenie in gesturi si privire.
Mi-e foame acum, ca sa-mi intelegeti toate starile, n-am mai mancat de multa vreme si oricum nu prea-mi dau seama cand e zi, noapte, de dormit , de altceva fiindca cele 7 ore lasate in urma ma cam dau peste cap.
Lucrurile personale vi le povestesc detaliat intr-un mail ce promit ca va urma sa fie scris. Numai ca nu-mi gasesc inca resursele sa scriu si oricum nici eu nu sunt foarte lamurita despre ce se va intampla. Ma simt excelent, zambesc retard si tin maini in maini... :). Nu ud florile si nu spal nici vase dar asta nu inseamna ca nu imi pasa. Haha. Gata, nu mai zic.
Va rog transmiteti-le parintilor ca-i iubesc tare, si pe voi de asemenea, si ca vestile vor curge lant imediat ce-mi revine capul din nori pe umeri :) (stiu, si eu ma intreb daca asta se va intampla candva curand)
Muchas besos y felicida... or whatever :)
miercuri, 10 septembrie 2008
Heeeeei!
Bah am ajuns!
Mi'e bine da` n+am cum sa zic mai mult de`atat - mi s'au oprit cuvintele`n gat. hahaha
Peeeerfeeect chiiiileeeee!!!
Mai mult ca perfectul, you know what i mean.
Hai!
Mi'e bine da` n+am cum sa zic mai mult de`atat - mi s'au oprit cuvintele`n gat. hahaha
Peeeerfeeect chiiiileeeee!!!
Mai mult ca perfectul, you know what i mean.
Hai!
luni, 8 septembrie 2008
Nu exista zile negre sau de ce sa aleg filantropia?
M-am trezit pe-o foaie de CanCan.
Stateam nemiscata intr-o ilustrata facuta de-un fotograf neinspirat, cu privirea pierduta in coltul din stanga si mainile pe-un cos de cumparaturi. Mesajul e sec si fara o stire anume. Doar ca sunt pe cale sa spun ca nu inteleg atunci cand nu inteleg, sa cer argumente atunci cand eu am dar sunt contrazisa si sa-mi mai cer iertare, ca nici oaie neagra nu vreau sa ajung.
M-am delectat. Am lasat la voia intamplarii un picior inauntru si unu pregatit sa traga intregul in fuga spre-afara. OK sau KO? Fara prea multe intrebari, ne plac toate si toti, da' sa stea la ei acasa.
Imi plac cliseele si scarile de bloc care imi includ numele.
Nu-mi mai chem taxiuri, iau si eu avionul.
Nu exista, deci zile negre,
Exista nopti albe, la greu!
Stateam nemiscata intr-o ilustrata facuta de-un fotograf neinspirat, cu privirea pierduta in coltul din stanga si mainile pe-un cos de cumparaturi. Mesajul e sec si fara o stire anume. Doar ca sunt pe cale sa spun ca nu inteleg atunci cand nu inteleg, sa cer argumente atunci cand eu am dar sunt contrazisa si sa-mi mai cer iertare, ca nici oaie neagra nu vreau sa ajung.
M-am delectat. Am lasat la voia intamplarii un picior inauntru si unu pregatit sa traga intregul in fuga spre-afara. OK sau KO? Fara prea multe intrebari, ne plac toate si toti, da' sa stea la ei acasa.
Imi plac cliseele si scarile de bloc care imi includ numele.
Nu-mi mai chem taxiuri, iau si eu avionul.
Nu exista, deci zile negre,
Exista nopti albe, la greu!
sâmbătă, 6 septembrie 2008
Draga Jurnalule,
Astazi am luat micul dejun la 14:00 si in oras.
Un moment prielnic pentru a admira sau a-nu-admira oamenii din Bucurestii nostri.
Si deodata, sub ochi apare un om maruntel si negricios, cu o cutie cu scrisori si 2 papagali galbeni. Si zic, ah ce dejavu, sa il duc din nou la capat. Si m-am lasat.
- As vrea si eu sa-mi extraga viitorul.
- Da domnita, zice omu'. Hai cu viitor, dezleaga, dezleaga (zicea spre papagali, si unul s-a aplecat si-a tras un biletel-cu viitorul meu)
- Ah, multumesc... cat cos...
- Sunteti casatorita, necasatorita sau divortata? ma intreaba grabit si cam serios.
- Cam intime intrebari, sunt necasatorita, dar ce importanta are? si zambesc in spatele ochelarilor care mergeau la tzanc cu terasa.
- Hai, hai, domnisoara, dezleaga!
- Ah, da... pai atat vreau...
- Haideti si zodia si aveti toul in maine...
- Dar eu nu vreau sa am nimic in maini dom'le, eh asta-i culmea?!
- Hai spuneti-mi zodia si cu asta basta, atat mai e , va opriti ca tiganul la mal
(radem amandoi putin)
- Pai stie papagalul nu?
- Ei stie el, dar nu chiar orice.
- Aha, varsator sunt.
(si parca dintr-o data agitat, trage de cutie spre dreapta, ca de-o masina de scris urmatorul rand, apuca unul din papagali de cap si ii infige ciocul intr-o gramajoara de varsatori. Papagalul se-mpotriveste si la urma isi accepta conditia si-mi extrage norocul).
Pe scurt papagalii stiu tot. Biletelul de VIITOR se termina cu o speciala "Distractie placuta!" haha. Pe biletelul "PLANETA DE DOMNILOARA"ca ma casatoresc cu Adi, "tarziu dar bine". VARSATORUL n-are sens pur si simplu.
Multumesc papagalilor mai ales pentru cele doua variante de numere la Lotto Prono.
Hai!
Un moment prielnic pentru a admira sau a-nu-admira oamenii din Bucurestii nostri.
Si deodata, sub ochi apare un om maruntel si negricios, cu o cutie cu scrisori si 2 papagali galbeni. Si zic, ah ce dejavu, sa il duc din nou la capat. Si m-am lasat.
- As vrea si eu sa-mi extraga viitorul.
- Da domnita, zice omu'. Hai cu viitor, dezleaga, dezleaga (zicea spre papagali, si unul s-a aplecat si-a tras un biletel-cu viitorul meu)
- Ah, multumesc... cat cos...
- Sunteti casatorita, necasatorita sau divortata? ma intreaba grabit si cam serios.
- Cam intime intrebari, sunt necasatorita, dar ce importanta are? si zambesc in spatele ochelarilor care mergeau la tzanc cu terasa.
- Hai, hai, domnisoara, dezleaga!
- Ah, da... pai atat vreau...
- Haideti si zodia si aveti toul in maine...
- Dar eu nu vreau sa am nimic in maini dom'le, eh asta-i culmea?!
- Hai spuneti-mi zodia si cu asta basta, atat mai e , va opriti ca tiganul la mal
(radem amandoi putin)
- Pai stie papagalul nu?
- Ei stie el, dar nu chiar orice.
- Aha, varsator sunt.
(si parca dintr-o data agitat, trage de cutie spre dreapta, ca de-o masina de scris urmatorul rand, apuca unul din papagali de cap si ii infige ciocul intr-o gramajoara de varsatori. Papagalul se-mpotriveste si la urma isi accepta conditia si-mi extrage norocul).
Pe scurt papagalii stiu tot. Biletelul de VIITOR se termina cu o speciala "Distractie placuta!" haha. Pe biletelul "PLANETA DE DOMNILOARA"ca ma casatoresc cu Adi, "tarziu dar bine". VARSATORUL n-are sens pur si simplu.
Multumesc papagalilor mai ales pentru cele doua variante de numere la Lotto Prono.
Hai!
Numai po.
Sunt oameni care ma iubesc sincer. Care descopera in mine momente, fragmente de care se indragostesc instant, ca o pastila de ness efervescenta scapata intr-un pahar cu cola. Si ei se bucura de mine cu adevarat, si vor o continuare.
Iar mai mult ca perfect apare atunci cand se intampla reciproc.
Cand provocarea nespusa se arata din ambele puncte si se transforma in puncte comune, sau puncte de suspensie.
Bah stii ceva?
Eu nu cred dom'le nici in zodii, nici in zodiac (de fapt habar n-am daca e vreo diferenta in astea doua), nici in papagalii care extrag viitoare impinsi de cap de tigani. Si-atunci, daca tot suntem in asta...
Iar mai mult ca perfect apare atunci cand se intampla reciproc.
Cand provocarea nespusa se arata din ambele puncte si se transforma in puncte comune, sau puncte de suspensie.
Bah stii ceva?
Eu nu cred dom'le nici in zodii, nici in zodiac (de fapt habar n-am daca e vreo diferenta in astea doua), nici in papagalii care extrag viitoare impinsi de cap de tigani. Si-atunci, daca tot suntem in asta...
vineri, 5 septembrie 2008
Bai, mi-a intrat in sange.
Mmmm, tempting indeed
Adventure is what i need.
Cand simt ca vara se scurge-n seri mai reci, ma adun si ma implic in activitati sociale.
Aseara la Baraka m-am euforizat cu beats.
Aproape ca mi-am ridicat tricoul de fericire.
Absint dupa absint; DrOG se face.
Ritmurile alea nu mai erau de auzit ci de lasat inauntru, fara nicio piedica. Demult n-am mai prins o reuniune de urlete de placere, de dans nonstop. TRG sau TGR sau cine s-a gandit sa combine asa sunetele sa fie sanatos tun si sa ne mai impuste asa. A facut ce-a vrut din noi si ce ne-am mai lasat pana dimineata.
Multumim deci. Plecaciune.
Hai!
Adventure is what i need.
Cand simt ca vara se scurge-n seri mai reci, ma adun si ma implic in activitati sociale.
Aseara la Baraka m-am euforizat cu beats.
Aproape ca mi-am ridicat tricoul de fericire.
Absint dupa absint; DrOG se face.
Ritmurile alea nu mai erau de auzit ci de lasat inauntru, fara nicio piedica. Demult n-am mai prins o reuniune de urlete de placere, de dans nonstop. TRG sau TGR sau cine s-a gandit sa combine asa sunetele sa fie sanatos tun si sa ne mai impuste asa. A facut ce-a vrut din noi si ce ne-am mai lasat pana dimineata.
Multumim deci. Plecaciune.
Hai!
joi, 4 septembrie 2008
ti-ai dat drumu' sau la noi inchide la non-stop.
- Mami hai, ce te tot pffiesti, deschidem oteveu si se-ndoaie realitatea la picioarele tale.
- Hai da-mi sampania aia si mai discutam.
- Ahhhh, ce te-as fute.
- Hai gata. Nanitza! Daca nu te opresti sunt nevoita sa chem taxi, sau mai bine cheama-mi tu.
- Buna seara, as vrea si eu o masina pe Strada....
- Ai sunat la Total? Nu merg cu aia, niste distrusi. Violuri si sechestrari.
- Da, scara Ana...
- Inchide telefonul. Te deranjeaza gheii?
- Nu, da' sa stea la ei acasa, dom'le, sa nu-i vad io. Tu'i gatii ma-sii am varsat vinu' pe masa de piele. Jetseteist milionar...
- Se panicheaza... Menegiurea emotiilor nu-ti functioneaza in seara asta. As vrea niste pastile cu hormoni. Procentele mele sunt mai exacte.
- Honey...Vrei sa te duc la McDonald's, mergem impreuna. Iti iau ce vrei tu.
- Mergem, ca au anti-vomitivi.
- Ce bine e cu tine!
- Ce repede uiti!
- Hai da-mi sampania aia si mai discutam.
- Ahhhh, ce te-as fute.
- Hai gata. Nanitza! Daca nu te opresti sunt nevoita sa chem taxi, sau mai bine cheama-mi tu.
- Buna seara, as vrea si eu o masina pe Strada....
- Ai sunat la Total? Nu merg cu aia, niste distrusi. Violuri si sechestrari.
- Da, scara Ana...
- Inchide telefonul. Te deranjeaza gheii?
- Nu, da' sa stea la ei acasa, dom'le, sa nu-i vad io. Tu'i gatii ma-sii am varsat vinu' pe masa de piele. Jetseteist milionar...
- Se panicheaza... Menegiurea emotiilor nu-ti functioneaza in seara asta. As vrea niste pastile cu hormoni. Procentele mele sunt mai exacte.
- Honey...Vrei sa te duc la McDonald's, mergem impreuna. Iti iau ce vrei tu.
- Mergem, ca au anti-vomitivi.
- Ce bine e cu tine!
- Ce repede uiti!
miercuri, 3 septembrie 2008
Pe bucati. In doar 5 minute.
Dungile de pe rochie in combinatie cu cercurile de pe canapea, albul si negrul, se pocneau unul de altul, se invarteau, cadeau si se impulsionau sa ne ia ochii.
- E simplu, trebuie sa te lasi dusa 5 minute, sa-ti dai seama totusi ca esti aici, pe-o canapea, Ana.
- Bine, nu mi-e teama. Hai!
M-am asezat mai comfortabil. Imi trecea prin gand, ca in fiecare secunda moarta, sa ma omor timpul cu o tigara. Dar gandul mi-a fost intretaiat de aparitia ei. Era prima oara cand mi se arata. Stateam neputincioasa in fata spectacolului pe care mi-l oferea.
S-a lasat pe spate pana a atins peretele cu tapet floral, sfarcurile i s-au intarit si s-au transformat in doua margele rosii. S-au dezlipit de corp si s-au impartit in mii de bucatele colorate. Se reuneau din cand in cand in forma corpului uman, apoi se spargeau pe podea. Nu-mi lasau ochii sa se destinda cu alta imagine. Ma voia doar a ei. M-am lasat. S-a intins ca o patura aspra sub talpile mele, si apoi s-a ridicat ca un covor fermecat pana la nivelul gleznei, si apoi pana la genunchi. Ii simteam atingerea, ritmul zborului iar culorile imi impungeau retina.
Cand a vrut sa se apropie mai mult, sa-mi urmareasca forma piciorului, m-am opus. Am oprit-o pe pulpa si am simtit dorinta ei nestapanita de-a avea mai mult, s-a concentrat toata pe piciorul meu stang, descoperit de dungi negre si albe, rupt de cercuri multicolore. Din bilutele colorate am simtit o fragmetare taioasa, colturi si culori. Ma straduiam s-o opresc iar ea ma zgaria ca un lego pe care nu trebuie sa-l reconstruiesti ci sa-l lasi in haos si sa adormi cu fata pe ceea ce putea fi un oras miniatural.
- Nou vreaou sao tee...
Si cu fiecare cuvant rostit o simteam mai aspra, si-mi incolacea limba, se pierdea printre papile gustative si-mi dansa omuletul. Apoi s-a ridicat intr-un vartej, pe ritm de coloana sonora de film optzecist, s-a ridicat pana la lustra ikea, i-a dat tarcoale pana mi-a simtit privirea moale si apoi s-a impletit in joc de mercur. Stiam ca urma sa ma atace cu o noua senzatie, si nu ma mai impotriveam, avea sa plece, mereu o face cand simte ca e primita bine.
S-a reconstruit intr-o sageata fosforescenta si mi-a intrat in tampla dreapta, s-a strecurat pe langa ochi. Salvia e fierbinte si rece-lichid.
Aerul conditionat de noi e neconditionat cand ea apare intre glezne, intre coapse, peste culorile vagi ale realitatii.
Si a plecat. Relaxare. Sa mai vii.
Te-am iubit.
Hai!
marți, 2 septembrie 2008
Niuz.
Astazi s-a spart calmul ca o strachina la care am migalit prea mult.
E clar ca am nevoie de schimbare, e clar ca trebuie sa fug. Ma intreb daca asta am facut tot timpul. Sau e prea tarziu sa ma intreb. N-am reusit sa iau imprumutul, dar o voi face si voi zbura. In gand si fapta.
Hai!
E clar ca am nevoie de schimbare, e clar ca trebuie sa fug. Ma intreb daca asta am facut tot timpul. Sau e prea tarziu sa ma intreb. N-am reusit sa iau imprumutul, dar o voi face si voi zbura. In gand si fapta.
Hai!
luni, 1 septembrie 2008
Dream or dreamnot.
Nu mai stiu daca e dimineata mea sau a lui. Daca aici incepe toamna sau sunt primele semne de primavara. Ce-nseamna sa traversezi un ocean? Ce-nseamna mii? Mii de kilometri? Cat timp poate sa stea calculatorul deschis fara sa explodeze? Dar noi in priza? Cum va iesi primul nostru scurtmetraj? Se va transforma intr-unul lung sau vor fi mai multe episoade? Sute? Un fel de Young and Restless dar cu personaje care nu vorbesc niciodata ingrijorate cu spatele la camera de filmat si cu fata la fereastra... fiindca fereastra e camera noastra acum.
We find ourselves in the 20's!
Hai!
We find ourselves in the 20's!
Hai!
Sain.
E ca in momentele alea in care toate ti se par mici fiindca privesti doar cu un ochi printre doua degete. Romania-Chile mi se pare la o aruncatura de bat. La fel si gandul ca de azi pana vineri e o clipa. Povestile mele necesita cuvinte se pare, de la ele pornesc, si atata timp cat sunt intr-o continua provocare eu sunt aroganta si euforica si atat de prinsa in ele.
Cocktailul cu lamaie si miere. In functie de rol sunt dulce sau acida. Cum incepem?
Imi plaaace.
Hai!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
