Mai am inca tendinta de-a ma feri degraba daca trec pe langa obiecte in miscare.
S-a tot vorbit de summit. Se poleieste orasul, fug bucurestenii, vine summitul, se-ntorc bucurestenii si Bucurestiul pe dos sau pe fata...iar. Dar ce ma intriga pe mine, precum glasuieste si Doamna Brebenel si Minimal s. a. m. d., sunt politistii. Ies din bloc, unde urma sa vad semn de circulatie, obligatoriu dreapta vad 2 politisti si-un gardian sau 2 gardieni si-un politist. Ajung in dreptul semaforului care arata verde, stau sa pasesc cand aud un fluier voios cum ca trec masinile. Un politist decide. Altii doi zambesc entuziasti din colt, de langa Logan. La cinematograf ies la o tigara, din cele 5 bisericute de fumatori 2 erau de politisti. Mananca shaorme, beau mirinda, fumeaza, fluiera, dau din maini prin intersectii, zambesc tinerelor domnisoare... politistii romani au impanzit orasul, o ard civil dar ordonat.
M-am trezit cu gandul ca da, poate ne-ar ajuta o comunitate a noastra zilele astea :)
duminică, 30 martie 2008
sâmbătă, 29 martie 2008
Spalare de pacate.
In preajma acestei ore sau chiar acum, mii de oameni, romani si nu numai, o ard ecologist... gen o ora!?!? Noi am aprins lumanari. Am stins becuri. Am dat muzica mai tare. Hahaha!
Sa fim seriosi, voi aproapele meu, credeti ca daca infiem un copac pe internet, nu calcam pe-o furnica sau ... tinem o ora curentu-n loc o sa ne spalam pacatul fata de planeta :)) ca-n restul miilor de ore s-o calcam in picioare. Intr-adevar forta gravitationala ne ajuta, dar nu ne indeamna sa facem asta. :)
M-am gandit ca totusi sa aprind lumanarile. Poate de fapt se vrea ca o ora oamenii, toti care au "constiinta" (pffff), sa se foloseasca numai de lumanari. Consumerism, ca de asta nu ne delasam. Il acceptam cu placere fiindca stim ca nu poate fi evitat pana la urmatorul karl marx.
E sfanta sambata. Am stins lumanarile. Am pus fever si ... am inceput.
Hai!
vineri, 28 martie 2008
Non-blogger bloggering-around.
SickBoy este colegul meu. Un luptator impotriva multor actiuni contemporane cu consecinte si importanta indulgent caracterizate ca fiind superficiale. SickBoy are mana de artist. SickBoy ma face sa rad zilnic. SickBoy varsa cafeaua la fel de des ca mine. SickBoy inoata in cacat si-mi arunca cate-un colac de salvare in cazuri exceptionale dar dese. SickBoy imi place, doar e colegul meu. :)
Tantalow
Haideti sa vedem cat jeg putem gasi sub unghiile constiintei umane. Sa ne imbarcam intr-o calatorie fantastica spre meleagurile pustietatii psihice si alienarii spontane. Acolo unde nimeni nu vrea sa ajunga, dar isi cumpara din timp bilet. As vrea sa ma plimb prin Bucuresti fara kevlar, casti, ochelari de protectie, ventolin, picaturi de nas, gel antibacterian si alte accesorii post-apocaliptice. Daca s-ar putea, m-as plimba fara mine.. as face-o doar cu gandul.
Gandul mi-e departe, indisponibil si patat de anumite sentimente avangardiste. Astept sa-mi vin in fire si.. cred ca e timpul sa va spun despre intalnirea mea cu tantalow-ul.
Tantalow-ul , acel suflet pierdut prin capitala acelei tari de unde va relatez (acum) cu mare interes povestea asta partial lipsita de inteles. Suntem contemporani, vecini si poate, ocazional, chiar amici. Asa ca, in aste vremuri belicoase, va scriu cu sufletul la gura despre ceva cu adevarat important: exista ceva mai stupid decat bunul simt la oras! Tantalow-ul este aici pentru a ne demonstra aceste fascinante lucruri. Incep prin a portretiza fizic o faptura, ce prea bine ar putea fi confundata cu un pilon care sustine statia “Piata Muncii”. El este de obicei un el. Foarte rar este o ea, si atunci s-ar putea sa fie o mica greseala. Tantalow-ul este un om atat de linistit, incat miroase foarte urat. E mai mult decat statut, este cadavrul unei balti. Oamenilor din popor le-ar fi greu sa nu-l spanzure (din senin) de cel mai vajnic copac din luminis. Mi-e asa de rau acum ca am deschis subiectul..
Tantalow-ul nu naste monstri. Nici nu este unul. Ar fi prea simplu si putin cam ridicol sa il aratam cu degetul si sa radem ca prostii. Imprevizibil ca o mahmureala dupa betie prelungita, lasa dare de nimic in urma lui. Risti sa aluneci si sa descoperi mai indeaproape Bucurestiul. Si imi reamintesc cu “drag” de locul asta mistic, unde fapturi ca tantalow-ul se nasc zilnic fara motiv. N-am voie sa injur in eter, pentru ca nu doare asa de rau.. dar pot sa pun mii de stelute pornografice la adresa unui iad cu 5 sectoare, 4 magistrale si cateva scari rulante, medievale. Pot sa fac mai mult de atat, dar mi-e drag de dragul altora pentru groapa asta de gunoi, semi-organizata. Spre binele lor si al viitoarei mele ignorante, sper intr-un nor radioactiv, roi de albine ucigase, sau virus incurabil. Fatal. Mortal. Din ala rau. Nasol. De carier. Din aur. De fildes. Kashtoc.
Nu revin la subiect, ba chiar ma indepartez cu repeziciune. As vrea sa las in urma duhoarea de tantalow, uleiul de floarea soarelui, mancarea semipreparata, preparata sau regurgitata. As vrea sa am un tricou cu “KLEAN KUT – umed si uscat”. Vreau sa dau foc advertising-ului, internetului, postei romane, cfr-ului, tantalow-ului si sa imi fac o bratara din par de emo. Stiu un loc sacru, aproape satanist. Acolo se nasc ideile, acolo prajesc tiganii semintele si isi calca pantalonii tantalow-ul. Daca n-ar fi asa de inghesuiala in viata mea, probabil ca mi-as da foc in fata propriilor frici. N-am loc nici sa ma sinucid. Nici sa ma imbat sau sa tac. Stiu! Vreau sa vand produsul universal-pe-bune. Target: everybody. USP: Acum si sub forma de cacat.”
joi, 27 martie 2008
Nius.
Citesc ziare si-nghit cafea sau sec. Nu mi-e totuna, dar le fac in fiece dimineata pe-amandoua.
Noutatea pentru toti este ca-n Amsterdam s-a legalizat sexul in parcuri dar s-a interzis poposirea in acestea cu caini. Fair pana la urma, pentru evitarea unor accidente penibile cu tineri liberi si indragostiti care au fost muscati in carne vie si neprotejata de cateii batraneilor care-si odihneau oasele si odrasla canina pe o banca gresita. Si de-aici powerpointuri cu "Made in Amsterdam" primite pe outlook in timpul orelor de munca si interzicerea materialelor pornografice pe biznis-pc-ul detinut...
Pentru Libertatea, ziarul care improasca orice noutate lustruita de crema cenusie a jurnalistilor, anunta vizual si verbal ca un transsexual ohaian (cine decat americanii?!) este insarcinat in 6 luni. Asta dupa ce a avut si tripleti la care a renuntat din motive mediacle (sa nu uitam ca vb de o femeie care acum e barbat). Dar noi suntem pregatiti sa ingurcitam asemenea vesti fara reactii adverse deoarece am fost vaccinati in copilarie tot de ei (cine decat americanii?!) care ne-au prezentat prin '97 un film cu actualul guvernator al Californiei care ramanea greu (insarcinat). Deci, zambiti va rog, totul este posibil. Penisul si copilul nu se mai feresc sa convietuiasca in acelasi ambalaj.
Si desigur, n-am putut sari peste descrierea meciului de-aseara de catre Andrei Gheorghe, aruncati un ochi pe 24-fun. Gol! :)
Noutatea pentru toti este ca-n Amsterdam s-a legalizat sexul in parcuri dar s-a interzis poposirea in acestea cu caini. Fair pana la urma, pentru evitarea unor accidente penibile cu tineri liberi si indragostiti care au fost muscati in carne vie si neprotejata de cateii batraneilor care-si odihneau oasele si odrasla canina pe o banca gresita. Si de-aici powerpointuri cu "Made in Amsterdam" primite pe outlook in timpul orelor de munca si interzicerea materialelor pornografice pe biznis-pc-ul detinut...
Pentru Libertatea, ziarul care improasca orice noutate lustruita de crema cenusie a jurnalistilor, anunta vizual si verbal ca un transsexual ohaian (cine decat americanii?!) este insarcinat in 6 luni. Asta dupa ce a avut si tripleti la care a renuntat din motive mediacle (sa nu uitam ca vb de o femeie care acum e barbat). Dar noi suntem pregatiti sa ingurcitam asemenea vesti fara reactii adverse deoarece am fost vaccinati in copilarie tot de ei (cine decat americanii?!) care ne-au prezentat prin '97 un film cu actualul guvernator al Californiei care ramanea greu (insarcinat). Deci, zambiti va rog, totul este posibil. Penisul si copilul nu se mai feresc sa convietuiasca in acelasi ambalaj.
Si desigur, n-am putut sari peste descrierea meciului de-aseara de catre Andrei Gheorghe, aruncati un ochi pe 24-fun. Gol! :)
marți, 25 martie 2008
BD.
In sfarsit. Am plecat de la servici putin incurcata de ultimele 2 cafele varsate obraznic pe pantaloni. M-am potolit cu castile nokia care acopera orice gand. Unii ar spune cu muzica fara sens, eu i-as spune doar demodata pe placul meu.
Am calcat in tunelul luminos care ma duce spre centru. Am vazut degetele aratatoare ale lui M. curbandu-se intr-un m, am zambit, devine ritualul consumerismului.
M-am plimbat o vreme intre statiile de autobuz din centru, niciunde... Mda, recunosc habar n-am ce-i aia "la statuie"... ca-s vreo 4-5 :).
...
Intr-o curte interioara clatinata de ritm de jazz, noi nu am urcat cateva scari, am coborat, ca doctor mario si varul sau infruntand ciupercile viu-colorate. Ne-am aplecat ca sa trecem prin usi marunte, am declansat blitzuri pana la primele voci prin intuneric. Cateva fete cunoscute, un fum zdruncinat si el de curent de bas. Rasete, nume multe, cu trimitere la noua cultura underground. Am ajuns la usa metalica ::feel free:: era zgariat pe perete cu caractere placute. Am intrat in doua cupole gemene, ca doua baloane care s-au unit in aer, reflectand 2 imagini diferite. Scaune moi, masute joase si tavite in miniatura pe care se fac magii chiar si-acum :). Cutii de carton, obiecte neidentificabile, ca boxele de batut pentru sunete melodioase. Olinzi mari care reflectau euri si transformari ale muzicii.
In cupola geamana semiintuneric, cu 1 lampa maare IKEA in fundal. Umbrele instrumentelor sunt impregnate puternic pe peretii rosii, antifonati. Miscarile BD care erau atat de familiare/similare muzicii incat daca s-ar fi facut liniste as fi stiut in continuare ritmul si versul.
Discutii au fost scurte si gelatinoase cu scopuri diferite&difuze. Contractarile vorbelor voiau faramitarea filmelor in zeci de scurtmetraje, cu mai multe versiuni de final. Filosofii minimaliste si priviri simple.
Ah, mi-a placut. Sa mai cunoastem si locuri necunoscute inca, primavara asta!
luni, 24 martie 2008
Asa deci.
Ce numeam ieri maine, se transforma acum in ieri. Ce circuit simplist.
Am mai spus ca viciile ma tin in viata? haha
Vacanta, scoala, vacanta, scoala.
Ma simt iar in liceu. De cate ori suna de intrare, prima intrare, la prima ora... luni.
Fiecare weekend imi cade ca o vacanta de vara, las timpul sa se scurga lent fiindca nu-i acord importanta. Mi-e tot una daca deschid ochii la 10 sau la 18. Dansez pe balcon, fotografiez detalii, povestesc, exagerez amanunte picante si nuantez relatii.
Si-acum luni, mi se pare ca tot el, care mi-a prelungit fericirea si soarele, incetineste acum si se tot lungeste... pana devine insuportabila pana si lumina zilei. Ah, depresiile de luni! Ce mizerie!
duminică, 23 martie 2008
NOW hang me up to dry.
Careless in our summer clothes splashing around in the muck and the mire Careless in our summer clothes splashing around in the muck and the mire fell asleep with stains cake deep in the knees what a pain now hang me up to dry I wrong YOU out too too too many times now hang me up to dry I'm pearly like the whites the whites of your eyes all mixed up in the wash hot water bleeding our colors all mixed up in the wash hot water bleeinding our colors now hang me up to dry YOU wrong ME out too too too many times now hang me up to dry I'm pearly like the white the whites of your eyes AICI |
miercuri, 19 martie 2008
Parte din.
Nu e vineri dar aici asa se simte.
Nu e vara dar aici asa se simte.
Imi dau seama acum ca ma simt ca atunci cand eram mica si saream minute intregi intr-un picior de bucurie si joc. Mi se pare ca sangele imi curge putin mai repede prin vene. Din spate se-aduna si se-nfig bland in pielea mea balonase de sapun. Le vad umbra juandu-se pe peretele alb din fata, se vad curcubee clipind usor in coltul luminii. Mi-am redeschis zambetul.
Ma inec in culori. Nu ma sufoca ci ma fac sa respir putin mai usor. Imi plac portretele pe care le schitez cu ochii mintii. Au toate nuantele din lume, asa va descriu.
Vreau sa experimentez cumva vorbitul intr-un timp:
Ridic privirea. Vad putin difuz dar nu ma deranjeaza deloc. Imi misc degetul mic, invart o bomboana tare, de zahar, verde. M. o scapa din nenumarate motive. Ma gandesc: merg in other side. E tentant, sunt preluata de binecunoscutul val de trupuri, ma uit intr-un ritm secundar, abia sesizabil. Privesc un neon albastru, pazit de o poarta de plastic semi-mat. Sunt pe o plaja, dansez pe ringul din lemn umed, simt pe picioare nisipul maruntit, zgarieturi microscopice se ivesc pe talpa mea. Calcaiul se gudura. Rochia galbena se pierde intr-o miscare haotica si supusa. Bratele-mi simt racoarea si caldura. Coatele se ridica si degetele-mi afla ritmul.Imi intra bretonul si vantul in ochi. Ei sunt usor extra-umeziti, vinisoare rosii se impletesc cu fire de nisip. Vad imagini printr-un obectiv imaginar care-mi arata numai partea frumoasa. Zambesc. Alerg spre Mare, rasuflarea imi e din ce in ce mai grabita, o stapanesc greu, vrea sa se desprinda de mine, sa se opreasca doar in saratul marii...
Hai!
Nu e vara dar aici asa se simte.
Imi dau seama acum ca ma simt ca atunci cand eram mica si saream minute intregi intr-un picior de bucurie si joc. Mi se pare ca sangele imi curge putin mai repede prin vene. Din spate se-aduna si se-nfig bland in pielea mea balonase de sapun. Le vad umbra juandu-se pe peretele alb din fata, se vad curcubee clipind usor in coltul luminii. Mi-am redeschis zambetul.
Ma inec in culori. Nu ma sufoca ci ma fac sa respir putin mai usor. Imi plac portretele pe care le schitez cu ochii mintii. Au toate nuantele din lume, asa va descriu.
Vreau sa experimentez cumva vorbitul intr-un timp:
Ridic privirea. Vad putin difuz dar nu ma deranjeaza deloc. Imi misc degetul mic, invart o bomboana tare, de zahar, verde. M. o scapa din nenumarate motive. Ma gandesc: merg in other side. E tentant, sunt preluata de binecunoscutul val de trupuri, ma uit intr-un ritm secundar, abia sesizabil. Privesc un neon albastru, pazit de o poarta de plastic semi-mat. Sunt pe o plaja, dansez pe ringul din lemn umed, simt pe picioare nisipul maruntit, zgarieturi microscopice se ivesc pe talpa mea. Calcaiul se gudura. Rochia galbena se pierde intr-o miscare haotica si supusa. Bratele-mi simt racoarea si caldura. Coatele se ridica si degetele-mi afla ritmul.Imi intra bretonul si vantul in ochi. Ei sunt usor extra-umeziti, vinisoare rosii se impletesc cu fire de nisip. Vad imagini printr-un obectiv imaginar care-mi arata numai partea frumoasa. Zambesc. Alerg spre Mare, rasuflarea imi e din ce in ce mai grabita, o stapanesc greu, vrea sa se desprinda de mine, sa se opreasca doar in saratul marii...
Hai!
Fior.
Daca ma scutur cad o bricheta, 15 tigari in pachetul cu mesaje contra tutunului, 2 telefoane grele, 5 agrafe de hartie verzi si una rosie, un inel-insectar inspirat din realitate, multe margele galbene si un strumf care tot ofera o floare de care nu se dezlipeste niciodata.
E nevoie doar de un fior puternic ca sa ma trezesc din povestea in care m-am afundat. Doar ca fiorul vine si eu il ignor, aruncand cate-o bucatica de gand in neant... gen.
Hai cu soarele, ca poate-i doar o tristete ce cade pe umerii mei din cauza fortei gravitationale, m-a ales aleator si vrea la fel de repede ca si mine sa paraseasca incinta.
Hai!
E nevoie doar de un fior puternic ca sa ma trezesc din povestea in care m-am afundat. Doar ca fiorul vine si eu il ignor, aruncand cate-o bucatica de gand in neant... gen.
Hai cu soarele, ca poate-i doar o tristete ce cade pe umerii mei din cauza fortei gravitationale, m-a ales aleator si vrea la fel de repede ca si mine sa paraseasca incinta.
Hai!
marți, 18 martie 2008
Hm.
Sunt un intermediar amarat. Transfer date de la oameni la oameni. Subiectivismul nu exista.
Ma trezesc in fiecare dimineata zambind si termin ziua la fel. Asta doar fiindca nu ma gandesc prea mult la printerul care nu merge deseori, la cate forwarduri dau pe ora, la cate 5 minute vin taxiurile daca sun la 9494.
Azi am primit un mail de la William Kabila. Are o suma exorbitanta de bani, pe care-i tot transfera in conturi straine/anonime si lui si-mi cere asistenta pentru a-si atinge scopul. Mie mi-ar da 25% din suma, asta inseamna cateva milioane de dolari (pe care nici macar nu mi-i pot inchipui). Este undeva in Africa de Sud, o loc care nu-mi zice mai mult decat Honolulu. As putea sa-mi dau demisia acum si sa ma vand pe 30 de camile in Egipt, sau m-as putea aciua acestui print nebun din Cape Town.
Pana una alta am o sedinta de brand induction la un client care ma ingrozeste prin materialele hilare pe care ni le propune.
Sunt putin obosita. Astept sa vina summitul.
A venit taxiul. Au trecut 5 minute.
Hai!
Ma trezesc in fiecare dimineata zambind si termin ziua la fel. Asta doar fiindca nu ma gandesc prea mult la printerul care nu merge deseori, la cate forwarduri dau pe ora, la cate 5 minute vin taxiurile daca sun la 9494.
Azi am primit un mail de la William Kabila. Are o suma exorbitanta de bani, pe care-i tot transfera in conturi straine/anonime si lui si-mi cere asistenta pentru a-si atinge scopul. Mie mi-ar da 25% din suma, asta inseamna cateva milioane de dolari (pe care nici macar nu mi-i pot inchipui). Este undeva in Africa de Sud, o loc care nu-mi zice mai mult decat Honolulu. As putea sa-mi dau demisia acum si sa ma vand pe 30 de camile in Egipt, sau m-as putea aciua acestui print nebun din Cape Town.
Pana una alta am o sedinta de brand induction la un client care ma ingrozeste prin materialele hilare pe care ni le propune.
Sunt putin obosita. Astept sa vina summitul.
A venit taxiul. Au trecut 5 minute.
Hai!
luni, 17 martie 2008
Cald. Intim.
M-am trezit pe fuga dar cu zambet in graba mea.
M-am plimbat pana la Derby, am mancat ciorba de pui fara extra-smantana. Am citit despre cautarea oii fantastice si mi-am imaginat cum e de fapt un japonez carismatic.
Mai tarziu am vorbit cu un prieten drag, intr-o fereastra insorita. Zambeam amandoi in galben si ne azverleam vorbe dulci.
Cand mi-am intins gatul peste fereastra didibiului am vazut ca nu mai e deloc lumina. Cer indepartat dar greu, de-un albastru ingrijorat. Am observat acum pentru prima oara copacul din fata mea, o creanga imi era chiar langa obrazul stang. Si pe una dintre cracile intunecate 2 porumbei (diminutiv...) gri si ei. Nu-mi permiteau decat sa le admir cozile care se mangaiau, apropiati si intimi priveau ca si mine culorile.
Si toate griurile astea sunt indulcite de cald.
Hai!
M-am plimbat pana la Derby, am mancat ciorba de pui fara extra-smantana. Am citit despre cautarea oii fantastice si mi-am imaginat cum e de fapt un japonez carismatic.
Mai tarziu am vorbit cu un prieten drag, intr-o fereastra insorita. Zambeam amandoi in galben si ne azverleam vorbe dulci.
Cand mi-am intins gatul peste fereastra didibiului am vazut ca nu mai e deloc lumina. Cer indepartat dar greu, de-un albastru ingrijorat. Am observat acum pentru prima oara copacul din fata mea, o creanga imi era chiar langa obrazul stang. Si pe una dintre cracile intunecate 2 porumbei (diminutiv...) gri si ei. Nu-mi permiteau decat sa le admir cozile care se mangaiau, apropiati si intimi priveau ca si mine culorile.
Si toate griurile astea sunt indulcite de cald.
Hai!
Ce se-ntampla?
Nu-mi plac oamenii care reactioneaza negativ la fericirea si starea de bine a aproapelui.
Nu-mi plac amenintarile si sfaturile date atunci cand ti-e lumea mai draga, doar-doar reusesc sa te sustraga din povestea ta si sa te transpuna in lumea lor plictisitoare sau gri. De ce nu intelegeti mah ca ne e foarte bine-asa? Cu vicii, nopti pierdute, adrenalina sau plictis... pe toate le alegem noi, si avem un motiv sa facem asta.
M-am acrit de pseudo prietenii care-si restrang cercul doar fiindca nu calca peste limita lui.
Mai vede-ti-va de raza voastra! hahaha
Nu-mi plac amenintarile si sfaturile date atunci cand ti-e lumea mai draga, doar-doar reusesc sa te sustraga din povestea ta si sa te transpuna in lumea lor plictisitoare sau gri. De ce nu intelegeti mah ca ne e foarte bine-asa? Cu vicii, nopti pierdute, adrenalina sau plictis... pe toate le alegem noi, si avem un motiv sa facem asta.
M-am acrit de pseudo prietenii care-si restrang cercul doar fiindca nu calca peste limita lui.
Mai vede-ti-va de raza voastra! hahaha
duminică, 16 martie 2008
sâmbătă, 15 martie 2008
Sambata, vara asta.
Ma trezesc. M. si M. imi zambesc in drum spre bucatarie... CULORI. Imi torn lapte rece in cana galbena, prafuiesc si-o pulbere de 3 in 1 rece. Ies pe balcon, le zambesc si eu M. si lui M. si ne invioram in soare. E vara.
vineri, 14 martie 2008
Pulbere.
Se-alege pulberea.
Asa deci.
Azi am fost la un concert jazz. M-am implicat activ in intelegerea instrumentelor. Si am inteles partial despre ele. Totusi... personajul principal al ritmului si armoniei era contrabasistul pe care eu NU L-AM AUZIT. Deloc. Si-atunci ma intreb: cum se numeste daltonismul de sunete? Eu nu aud contrabasul. Trebuie sa fie inca unu' ca mine.
M-am retras. Am intrat in povestile lui CC, in zambetul Rux si-n ilegalitatile Irinei.
Personaje frumoase.
Scenariu placut.
Asa deci.
Azi am fost la un concert jazz. M-am implicat activ in intelegerea instrumentelor. Si am inteles partial despre ele. Totusi... personajul principal al ritmului si armoniei era contrabasistul pe care eu NU L-AM AUZIT. Deloc. Si-atunci ma intreb: cum se numeste daltonismul de sunete? Eu nu aud contrabasul. Trebuie sa fie inca unu' ca mine.
M-am retras. Am intrat in povestile lui CC, in zambetul Rux si-n ilegalitatile Irinei.
Personaje frumoase.
Scenariu placut.
joi, 13 martie 2008
miercuri, 12 martie 2008
Arrest yourself.
Cred ca oamenii ar trebui sa atinga cu privirea contextul.
In ultima vreme doar asta se pare ca da sens.
Oare de unde cuvantul asta "abatut"?
Hai!
marți, 11 martie 2008
Blitz.
Voi intra intr-o noapte de sanziene.
Mi-am redat tamplele palmelor. Imi place sa le stiu unite uneori.
Bucurestiul isi va pierde cateva dintre cablurile cu povesti.
Aer umed si cald, cu adieri de vorbe i se zbateau pe ureche. O-ncerca un curent al schimbarii.
Ma-ntrec cu primavara. Un fel de cliseu de anotimp redevenit anonim.
Mi-am redat tamplele palmelor. Imi place sa le stiu unite uneori.
Bucurestiul isi va pierde cateva dintre cablurile cu povesti.
Aer umed si cald, cu adieri de vorbe i se zbateau pe ureche. O-ncerca un curent al schimbarii.
Ma-ntrec cu primavara. Un fel de cliseu de anotimp redevenit anonim.
luni, 10 martie 2008
Rosie cu buline.
Simtea.
A vazut imprejur.
Din umbre largi cresc trunchi. M. ii imbratiseaza si zambeste. O mangaie.
Bratele-i se lungesc si poate sa atinga orice. Inchide ochii si-si arunca aratatorul in orizont.
Colturi ascutite, fierbinti, cu suprafete netede si grumjoase. O gadila. Isi imagineaza orasele in miniatura, ochii bulbucati si amprentele sale in asfalt.
Doresc.
Prezent.
A vazut imprejur.
Din umbre largi cresc trunchi. M. ii imbratiseaza si zambeste. O mangaie.
Bratele-i se lungesc si poate sa atinga orice. Inchide ochii si-si arunca aratatorul in orizont.
Colturi ascutite, fierbinti, cu suprafete netede si grumjoase. O gadila. Isi imagineaza orasele in miniatura, ochii bulbucati si amprentele sale in asfalt.
Doresc.
Prezent.
vineri, 7 martie 2008
Portofoliu.
Vreau sa-mi fac portofoliu de ganduri si fotografii.
Am realizat ca de 4 ani de zile eu si apropiatii mei avem cel putin 20 de poze in fiecare zi.
Noi la mare, noi dimineata, noi la stop, noi in hoteluri de 6 stele, noi singuri, noi certati... surprinsi in fiecare stare care conta un zoom in.
E multa lume in seara asta aici. Suntem oglinditi zambind.
Am realizat ca de 4 ani de zile eu si apropiatii mei avem cel putin 20 de poze in fiecare zi.
Noi la mare, noi dimineata, noi la stop, noi in hoteluri de 6 stele, noi singuri, noi certati... surprinsi in fiecare stare care conta un zoom in.
E multa lume in seara asta aici. Suntem oglinditi zambind.
Intern in 2 minute.
Ascuns in intrebare
Eram ce sunt, dar voi fi oare?
Eram o floare...?
Eram...voi deveni...
....ma doare.”
(radug – “Necitite inca”: vol.2 – “Panseuri in glastra”)
Part time.
I'm burning her dubiously, precum un apropiat descrie.
Am schimbat contexte si imprejurimi fiindca vreau sa dau de prospetime odata cu primavara. Sa aud cum se sparg bobocii nou-nascuti ca baloanele de sapun din capu-mi.
Si fiindca boarea asta de primavara aduce si noi inceputuri: am pus bazele unei prietenii platonice cu o bucata de plastic, Astroboy. Si nu oricum, cu doua taisuri: ori directioneaza ori da cu pumnul, si-atunci aleg zambetul si-o poza reusita de Corin C.
Inca putin si invat alfabetul evantalic. Sa-mi fie de bine!
luni, 3 martie 2008
Prima vară.
Primul chef pe balcon de anul asta.
- Bai ar trebui sa dam muzica mai incet...gen
- de ce mah?
- pai fiindca vine politia... gen
- Hai mah, zicem ca era schizofrenicul de la parter, cânta...
- Bai ar trebui sa dam muzica mai incet...gen
- de ce mah?
- pai fiindca vine politia... gen
- Hai mah, zicem ca era schizofrenicul de la parter, cânta...
Miss Kittin sings.
John Burch va ramane intotdeauna Ion Burcea.
Lick your breakfast, don't eat it up. Let's make sex like in the old days.
In seara asta de luni, sarbatorim primavara.
Declaratie
- Te iubesc, fa!
- mmm...
And the song trip... haaaai!!!
Lick your breakfast, don't eat it up. Let's make sex like in the old days.
In seara asta de luni, sarbatorim primavara.
Declaratie
- Te iubesc, fa!
- mmm...
And the song trip... haaaai!!!
duminică, 2 martie 2008
Primavara.
Imi place sa surprind primavara. Primele ei semne fragile si usor inghetate.
Prima cafea bauta cu ochii intredeschisi pe trepte la `tnb, plimbarile lungi de dupa-miaza, rasariturile si apusurile care prind din culoarea caldurii si oamenii.
Hormoni, zambete si ghidusii sa fie si anu' asta.
N-am mai scris. Fac poze. my FLICKR.
Prima cafea bauta cu ochii intredeschisi pe trepte la `tnb, plimbarile lungi de dupa-miaza, rasariturile si apusurile care prind din culoarea caldurii si oamenii.
Hormoni, zambete si ghidusii sa fie si anu' asta.
N-am mai scris. Fac poze. my FLICKR.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
