Hai!
joi, 29 noiembrie 2007
Bucurie
Dintr-un 4-un 6-un 3iese fata din condei.
Mi-am aruncat mainile in aer, sunt urbana si fac forme pe NeVe.
Traiasca Lait-grafitiu'
Floarea soarelui
Imi plac florile.Avem nevoi si pasiuni comune.
Privim soarele in ochi si acceptam caldura cu simturile deschise infinitimal.
Ce bine!
Bulgaria.
Dupa o alta noapte nedormita, dupa prea putin somn si in autobuzul in care ma acomodasem, am ajuns in frumoasa Bulgarie.
tata-tata-tata cu a de la mamaliga.
T: Si...? cum a fost in bulgaria?
M: Pai...hmmm (cu ochi rosii si veseli)... frumos.
T: Ati luat si voi ceva de acolo?
M: Hi-hi (cu aceiasi ochi, acum ceva mai indecisi dar usor ironici). Sigur! vreo 3 kile de tata!
T: Pffffuuuaaiii, pe vremea mea tata se vindea la metru...
M: Hahahaha
T: Am fost si eu in Bulgaria cand eram mai tanar... am agatat o bulgaroaica. Era... tatata... muta!haha
M: Hahahha, ce porcarie! Si? Ce-a zis?
T: Pai ce-ai, n-auzi? NIMIC!
Dragi T si M multumesc pent4ru pofta de ras si bucata de zambet larg.
Hai!
tata-tata-tata cu a de la mamaliga.
T: Si...? cum a fost in bulgaria?
M: Pai...hmmm (cu ochi rosii si veseli)... frumos.
T: Ati luat si voi ceva de acolo?
M: Hi-hi (cu aceiasi ochi, acum ceva mai indecisi dar usor ironici). Sigur! vreo 3 kile de tata!
T: Pffffuuuaaiii, pe vremea mea tata se vindea la metru...
M: Hahahaha
T: Am fost si eu in Bulgaria cand eram mai tanar... am agatat o bulgaroaica. Era... tatata... muta!haha
M: Hahahha, ce porcarie! Si? Ce-a zis?
T: Pai ce-ai, n-auzi? NIMIC!
Dragi T si M multumesc pent4ru pofta de ras si bucata de zambet larg.
Hai!
Eu. Azi.
Imi place sa acord importanta in fiecare zi cate unei franturi din mine.
Glezna mea e fericita. S-a ascuns in spatele lanei rosii si zambeste satisfacuta de anonimatul si caldura ce-i ofera scurtcircuitari de amorteala.
Ochii imi sunt impaienjeniti de aerul rece, cauta priviri clare dar descopera empatii.
Am mainile inritmate de muzica din urechi, s-au hotarat sa comploteze spre a-mi oferi aceasta stare de bine, bine pusa la punct de o vioara si-un electrobit.
Buzele se alinta in crema untoasa, isi lasa amprente pe priviri indraznete cu straluciri intime.
In rest nimic, asta sunt eu azi.
Glezna mea e fericita. S-a ascuns in spatele lanei rosii si zambeste satisfacuta de anonimatul si caldura ce-i ofera scurtcircuitari de amorteala.
Ochii imi sunt impaienjeniti de aerul rece, cauta priviri clare dar descopera empatii.
Am mainile inritmate de muzica din urechi, s-au hotarat sa comploteze spre a-mi oferi aceasta stare de bine, bine pusa la punct de o vioara si-un electrobit.
Buzele se alinta in crema untoasa, isi lasa amprente pe priviri indraznete cu straluciri intime.
In rest nimic, asta sunt eu azi.
miercuri, 28 noiembrie 2007
vineri, 23 noiembrie 2007
In seara asta...
Am fost in Expirat.
Eu si o gargarita mergem la buda. Ocupate ambele. Si improvizam un rand.
Deodata la usa apare Flaviana (n-o cunoscusem inca, abia acum stiu).
Flaviana era s-o darame pe-o printesa de pe vasul wc-ului.
Eu&o gargarita: "Hehehe. Am trecut de varsta la care stam in baie la discutii. Draga, stam la rand! hoahoahoa!"
Flaviana: "Ahhh v-am vazut si m-am gandit la asta de fapt. Noi venim de la bal. Eu sunt flaviana, prietenele mele Ioana si Ingrid."
Eu: "Buna Flaviana, Ioana Ingrid... eu sunt ana."
o gargarita: "Buna Flaviana, Ioana, Ingrid... eu sunt Sandra."
(o gargarita intra in buda)
Eu raman cu prietenele mele noi, Flaviana, Ioana si Ingrid.
Eu: "Stii, noi ziceam de vremurile cand chiar veneam aici. Ca sa vorbim pur si simplu. Hehe, toate am trecut prin asta!"
Flaviana, Ioana si Ingrid: "Hihihihihihihihihihi...hihi, da da si noi. iar hihi..."
Eu: "Pai normal. Ca sa nu fi trecut prin asta ar fi fost atat de trist cum sa traiesti 20 de ani fara sa ai o porecla. Eu am fost trista pana acum vreo juma de an cand parintii mei mi-au spus ca pana la varsta de 5 ani raspundeam bucuroasa, mereu zambind la "bursucel"! Mi-am zic - pffff, bine ca am avut porecla!"
Flaviana, Ioana, Ingrid: "Noi...mmmm... nu avem porecle..."
Scap. O gargarita iese de la buda. Intru eu:
eu: "Te las cu fetele.(zambesc patimas)"
O gargarita: "Mda... ma rog. ea nu e ana, e ... macy gray de fapt!"
Eu (din buda): "Si radeai de mine ca sunt pe coca!!! Ha ha ha ... ramane intre noi!"
trip bazat pe un miez de adevar.
Hai!
Eu si o gargarita mergem la buda. Ocupate ambele. Si improvizam un rand.
Deodata la usa apare Flaviana (n-o cunoscusem inca, abia acum stiu).
Flaviana era s-o darame pe-o printesa de pe vasul wc-ului.
Eu&o gargarita: "Hehehe. Am trecut de varsta la care stam in baie la discutii. Draga, stam la rand! hoahoahoa!"
Flaviana: "Ahhh v-am vazut si m-am gandit la asta de fapt. Noi venim de la bal. Eu sunt flaviana, prietenele mele Ioana si Ingrid."
Eu: "Buna Flaviana, Ioana Ingrid... eu sunt ana."
o gargarita: "Buna Flaviana, Ioana, Ingrid... eu sunt Sandra."
(o gargarita intra in buda)
Eu raman cu prietenele mele noi, Flaviana, Ioana si Ingrid.
Eu: "Stii, noi ziceam de vremurile cand chiar veneam aici. Ca sa vorbim pur si simplu. Hehe, toate am trecut prin asta!"
Flaviana, Ioana si Ingrid: "Hihihihihihihihihihi...hihi, da da si noi. iar hihi..."
Eu: "Pai normal. Ca sa nu fi trecut prin asta ar fi fost atat de trist cum sa traiesti 20 de ani fara sa ai o porecla. Eu am fost trista pana acum vreo juma de an cand parintii mei mi-au spus ca pana la varsta de 5 ani raspundeam bucuroasa, mereu zambind la "bursucel"! Mi-am zic - pffff, bine ca am avut porecla!"
Flaviana, Ioana, Ingrid: "Noi...mmmm... nu avem porecle..."
Scap. O gargarita iese de la buda. Intru eu:
eu: "Te las cu fetele.(zambesc patimas)"
O gargarita: "Mda... ma rog. ea nu e ana, e ... macy gray de fapt!"
Eu (din buda): "Si radeai de mine ca sunt pe coca!!! Ha ha ha ... ramane intre noi!"
trip bazat pe un miez de adevar.
Hai!
In seara asta...
Am fost in Expirat.
Mie-mi place muzica raggae fiindca sunt momente in care se deosebeste de manele printr-un singur bit, atat de inselator bit. Si-atunci iti dai seama in cine danseaza verdele si cie se rezuma in a-l purta.
E inec.\\Dar mort e bine.
Asa...
Hai!
Mie-mi place muzica raggae fiindca sunt momente in care se deosebeste de manele printr-un singur bit, atat de inselator bit. Si-atunci iti dai seama in cine danseaza verdele si cie se rezuma in a-l purta.
E inec.\\Dar mort e bine.
Asa...
Hai!
joi, 22 noiembrie 2007
Aud tot felul de zgomote ciudate. Sunt doar o marioneta ceva mai flexibila ca marioneta IKEA, si mai umana ca pet-ul nostru minimal.
Mi-am desirat o bucata mare din gand si l-am invartit pe 4 degete, apoi am miscat atele si am rostogolit ghemul ca pe-un bulgare pe-o zapada afanata.
Fac magii cand clipesc cu ochiul stang. Candva am speriat un strut iar tripul e detaliat in ghem.
Rotocoale de fum sau fumuri se-nvart prin centrul de interes. Raza s-a micsorat putin spre sah mat iar nebunii au iesit din joc primii.
lasa-ti putin capul pe spate. ti s-au relaxat putin muschii. fac parte din decor. eu mi-i asum. fara sa le port de grija prea mult.
haos.
sau ras si os.
Hai!
Mi-am desirat o bucata mare din gand si l-am invartit pe 4 degete, apoi am miscat atele si am rostogolit ghemul ca pe-un bulgare pe-o zapada afanata.
Fac magii cand clipesc cu ochiul stang. Candva am speriat un strut iar tripul e detaliat in ghem.
Rotocoale de fum sau fumuri se-nvart prin centrul de interes. Raza s-a micsorat putin spre sah mat iar nebunii au iesit din joc primii.
lasa-ti putin capul pe spate. ti s-au relaxat putin muschii. fac parte din decor. eu mi-i asum. fara sa le port de grija prea mult.
haos.
sau ras si os.
Hai!
luni, 19 noiembrie 2007
R: "Amandoi suntem"
Ninge.
Ma bucura sa vad picurii gri inlocuiti de usorii fulgi albiciosi care se pierd in asfaltul inca aburind.
Sunt intoarsa cu interiorul in exterior. Ma dor organele. Toate.
Altfel zambesc cu rinichiul. Plamanii sunt bosumflati iar intestinul subtire s-a lungit spre o sursa de caldura.
Joc matele-ncurcate cu mine.
Nu sunt rupta, sunt la servici. Luni, la servici.
Am incercat sa te fac sa intelegi de la inceput ca sunt... usor ciudata. Ca un fulg de nea, care are o forma complet diferita la fiecare (re)incarnare. M-am deconectat de frig si bine. Asa fac mereu.
Mi-e teama de bine...si-atunci fug.
Imi arat spatele nud, infiorat de adierile violente ale gandurilor mele.
Sunt eu, inca un copil. Asa cred. Cand voi fi mare vreau sa ma fac iubita. Pana atunci voi continua sa alerg.
Ma bucura sa vad picurii gri inlocuiti de usorii fulgi albiciosi care se pierd in asfaltul inca aburind.
Sunt intoarsa cu interiorul in exterior. Ma dor organele. Toate.
Altfel zambesc cu rinichiul. Plamanii sunt bosumflati iar intestinul subtire s-a lungit spre o sursa de caldura.
Joc matele-ncurcate cu mine.
Nu sunt rupta, sunt la servici. Luni, la servici.
Am incercat sa te fac sa intelegi de la inceput ca sunt... usor ciudata. Ca un fulg de nea, care are o forma complet diferita la fiecare (re)incarnare. M-am deconectat de frig si bine. Asa fac mereu.
Mi-e teama de bine...si-atunci fug.
Imi arat spatele nud, infiorat de adierile violente ale gandurilor mele.
Sunt eu, inca un copil. Asa cred. Cand voi fi mare vreau sa ma fac iubita. Pana atunci voi continua sa alerg.
duminică, 18 noiembrie 2007
IKEA
Am, de la IKEA, o marioneta din lemn. Mainile, picioarele, gatul, trupul sunt ascultatoare. Iau forma pe care eu o vreau. Fara ochi, nas, gura. Anonim si fara sa simta miscarile pe care i le pun in membre.
In fiecare zi, saptamana, luna... marioneata mea are alta pozitie.
Saptamana treuta mangaia cainele minimal de pe perete. Era linistita, cu mana stanga pe ureche de plastic incolor al catelului. Luna trecuta a stat intr-un prim pas de vals, cu mana dreapta curbandu-se elegant in jurul coprului imaginar.
Azi. Am lasat-o in odihna. Atarna. Ca un pion de care se apropie o regina, se anunta sfarsitul jocului. Mainile, cu muschii atrofiati de joc, atarna in jos. Capul priveste josul.
Un echilibru firav. Un prim fir de iarba intre picaturile gri. Vant si noi personaje in pod.
Ma predau. NUmai sa ma lasati in mine, mi-e bine asa.
In fiecare zi, saptamana, luna... marioneata mea are alta pozitie.
Saptamana treuta mangaia cainele minimal de pe perete. Era linistita, cu mana stanga pe ureche de plastic incolor al catelului. Luna trecuta a stat intr-un prim pas de vals, cu mana dreapta curbandu-se elegant in jurul coprului imaginar.
Azi. Am lasat-o in odihna. Atarna. Ca un pion de care se apropie o regina, se anunta sfarsitul jocului. Mainile, cu muschii atrofiati de joc, atarna in jos. Capul priveste josul.
Un echilibru firav. Un prim fir de iarba intre picaturile gri. Vant si noi personaje in pod.
Ma predau. NUmai sa ma lasati in mine, mi-e bine asa.
EU.
Alerg.
Stiu ca trebuie sa ma opresc dar... mainile imi sunt surescitate de miscari, incordari ale fibrelor si... instinctual alerg in continuare. Linistea e implinita de vocile care-mi urla. Sute de voci pe minut. Staaaai!
Alerg in continuare. Am rani pe talpi. Pielea mi se framanta in riduri lungi si adanci. Vantul se opreste si ma lasa pe mine sa-mi las adierea. Furtuna. Viscol fara zapada.
Am capul gol. Cei 8 mm de par nu ma lasa sa imi vad gandurile.
Alerg.
De ce trebuie sa ma inteleaga cineva daca nici eu nu reusesc.
Zambesc iar. E masca mea preferata. Si... iar pasul agitat. START.
Stiu ca trebuie sa ma opresc dar... mainile imi sunt surescitate de miscari, incordari ale fibrelor si... instinctual alerg in continuare. Linistea e implinita de vocile care-mi urla. Sute de voci pe minut. Staaaai!
Alerg in continuare. Am rani pe talpi. Pielea mi se framanta in riduri lungi si adanci. Vantul se opreste si ma lasa pe mine sa-mi las adierea. Furtuna. Viscol fara zapada.
Am capul gol. Cei 8 mm de par nu ma lasa sa imi vad gandurile.
Alerg.
De ce trebuie sa ma inteleaga cineva daca nici eu nu reusesc.
Zambesc iar. E masca mea preferata. Si... iar pasul agitat. START.
sâmbătă, 17 noiembrie 2007
Ura sau zambetul meu cu colti, ca e toamna.
Intre indemnuri catre bi-iubiri... mi s-a spus prin cuvinte haotice, urzitoare, matinale... cand nu eram inca conectata la virtual sau real... ce anume e de urat.
Personal. Subiectiv. Eu. Tu. Fug.
Zambesc.
Try this.
Personal. Subiectiv. Eu. Tu. Fug.
Zambesc.
Try this.
vineri, 16 noiembrie 2007
crez.
Cred in esenta.
Cred in miez.
Cred in detalii.
Cred in ansamblu.
Cred in irisi.
Cred in culori.
Cred in magic.
Cred in fiori.
Cred in natural.
Cred in evolutie.
Ma-ncred.
Asa pot sa zambesc zilnic.
Cred in miez.
Cred in detalii.
Cred in ansamblu.
Cred in irisi.
Cred in culori.
Cred in magic.
Cred in fiori.
Cred in natural.
Cred in evolutie.
Ma-ncred.
Asa pot sa zambesc zilnic.
Order beat
Mie-mi place sa gasesc / nascocesc semne. Nicidecum divine, ci un fel de samanta / esenta a amprentei destinului in viata pe care eu o aleg.
Ma bucur de ele. Le accept si uneori le iau drept sfaturi de la o supra-eu.
Ieri mi-am facut cont pe un site intern al DDB-ului. Parola care mi-a revenit a fost "ORDER-BEAT".
Haha. Bine-asa!
Hai!
Ma bucur de ele. Le accept si uneori le iau drept sfaturi de la o supra-eu.
Ieri mi-am facut cont pe un site intern al DDB-ului. Parola care mi-a revenit a fost "ORDER-BEAT".
Haha. Bine-asa!
Hai!
joi, 15 noiembrie 2007
sulina.
La Sulina merg in fiecare vara. De vreo 4 ani.
Este unul dintre locurile la care daca nu merg macar o data pe an... nu-mi e bine.
Infruntari violente ale trecutului cu valuri de prezent si-un strop din previziunile de viitor ale fluviului mereu curgator.
Oameni frumosi care se bucura, se plimba si pescuiesc. Oameni care vorbesc deschis despre viata lor, fara sa-si planga lipsurile dar isi zambesc micile surplusuri.
O ruptura intre restul si Sulina.
Azi... as vrea sa fiu acolo. Singura pe-o bucata de mal. Nisipul fin si ud, sa-l framant in palma, sa simt firele cum se ascund in amprente si-n caile de destin. Sa-mi scufund privirea-n valurile alb-verzui si sa inot pana la orizontul roz-albastru. Sa-mi dreg vocea printr-o rafala de vant si sa-mi las nisipul in globuri pentru ca-mi place lacrimatul de prea bine.
Curcubeu sulinean.
Departare.
Este unul dintre locurile la care daca nu merg macar o data pe an... nu-mi e bine.
Infruntari violente ale trecutului cu valuri de prezent si-un strop din previziunile de viitor ale fluviului mereu curgator.
Oameni frumosi care se bucura, se plimba si pescuiesc. Oameni care vorbesc deschis despre viata lor, fara sa-si planga lipsurile dar isi zambesc micile surplusuri.
O ruptura intre restul si Sulina.
Azi... as vrea sa fiu acolo. Singura pe-o bucata de mal. Nisipul fin si ud, sa-l framant in palma, sa simt firele cum se ascund in amprente si-n caile de destin. Sa-mi scufund privirea-n valurile alb-verzui si sa inot pana la orizontul roz-albastru. Sa-mi dreg vocea printr-o rafala de vant si sa-mi las nisipul in globuri pentru ca-mi place lacrimatul de prea bine.
Curcubeu sulinean.
Departare.
resturi.
Nu mai fac demult calcule matematice.
Simt totusi intersectia gandurilor mele. Trasez involuntar diagonale si mediane. Punctul de intersectie e usor vizibil si greoi. Confuz.
Vreau sa ma pierd intr-un dans de mambo. Sau salsa. Sa stau in coltul ringului si sa surprind resturi de oameni fericiti. Sa le preiau din emotii, miscari... melancolie, entuziasm. Sa le fur pasii care-mi mangaie raza vizuala.
Sunt intr-un bal-mascat. M-am prelucrat si am devenit un obiectiv de interes personal.
Fara narcisism, ca da dureri de cap. Doar cu petale untoase si o aripioara de gargarita. Cu putine diminutive si inca 30 de idei nenotate.
Crud.
Spre fraged tomnatec. Bal-mascat al naturii.
Decor.
Fug.
Simt totusi intersectia gandurilor mele. Trasez involuntar diagonale si mediane. Punctul de intersectie e usor vizibil si greoi. Confuz.
Vreau sa ma pierd intr-un dans de mambo. Sau salsa. Sa stau in coltul ringului si sa surprind resturi de oameni fericiti. Sa le preiau din emotii, miscari... melancolie, entuziasm. Sa le fur pasii care-mi mangaie raza vizuala.
Sunt intr-un bal-mascat. M-am prelucrat si am devenit un obiectiv de interes personal.
Fara narcisism, ca da dureri de cap. Doar cu petale untoase si o aripioara de gargarita. Cu putine diminutive si inca 30 de idei nenotate.
Crud.
Spre fraged tomnatec. Bal-mascat al naturii.
Decor.
Fug.
miercuri, 14 noiembrie 2007
Etichete si fiori.
Varul meu, D., care la varsta de 15 ani m-a invatat cum sa ma dau de 18 pentru a manca un cascaval pane fierbinte si elastic cu o femeie nud cracanata langa umarul meu stang, va deveni tata.
Ieri a ajuns cu "burtica", R., la Armeneasca 19. Azi trebuie sa nasca (poate chiar in acest moment).
De putine ori poti sa privesti cum viitorii parinti incearca sa realizeze ca vor fi parinti.
Am stat de vorba cu R. o ora. Sau ea a stat de vorba cu mine. Eu doar zambeam si ma uitam la pielea ademenita spre exterior de un corp miniatural. Asteptam sa vad forma unul picior, o urechiusa sau un prim oracait de copil. Ea-mi vorbea fara oprire, despre cum e, cum simti, cum creste, cum simte, ce vrea... cumva speriata ca de maine, va fi ea din nou...doar ea.
A repetat de 1000 de ori ca maine nu va manca nimic, de parca asta ar fi deranjat-o cel mai mult,
-"Daca-mi va fi foame. Adica nu mie, lui. Ce fac? Il tin nemacat doar fiindca va iesi din mine? Sa iasa din prima clipa cu bot ca nu-l hranesc. Offf, ce foame-mi va fi maine."
Dani a spalat o chiuveta de vase, a sters masa de 3 ori, a spalat aragazul, a pus staniol peste mancarea care a ramas pana a vidat-o, a sters pe jos, a butonat 30 de programe ca sa lase pe al doilea.
Am plecat la 11.
Dimineata ne-au lasat dormind. La fix 8:47 l-am sunat pe Dani. Voiam sa sun relaxata, desi ora ma cam trada.
-"Neeeaaataaaa! Ce fa' vere?!"
-"Am ajuns la spital, a anesteziat-o, i-a scos atele, i s-a rupt apa, stau pe hol, sunt ok, ma rog astept." (a durat cam 3 secunde jumate sa rosteasca aceasta enumerare)
- "AHA Dani. A iesit copilul, e ziua lui, a implinit 3 ani, e prima zi de scoala, a intrat la liceu, e indragostit, se casatoreste....hoooo..... Chill vere!"
-"(Ras)"
Scop indeplinit. Cu noi vesti despre nepotul meu Rares in posturile ce au sa vina.
Hai!
Ieri a ajuns cu "burtica", R., la Armeneasca 19. Azi trebuie sa nasca (poate chiar in acest moment).
De putine ori poti sa privesti cum viitorii parinti incearca sa realizeze ca vor fi parinti.
Am stat de vorba cu R. o ora. Sau ea a stat de vorba cu mine. Eu doar zambeam si ma uitam la pielea ademenita spre exterior de un corp miniatural. Asteptam sa vad forma unul picior, o urechiusa sau un prim oracait de copil. Ea-mi vorbea fara oprire, despre cum e, cum simti, cum creste, cum simte, ce vrea... cumva speriata ca de maine, va fi ea din nou...doar ea.
A repetat de 1000 de ori ca maine nu va manca nimic, de parca asta ar fi deranjat-o cel mai mult,
-"Daca-mi va fi foame. Adica nu mie, lui. Ce fac? Il tin nemacat doar fiindca va iesi din mine? Sa iasa din prima clipa cu bot ca nu-l hranesc. Offf, ce foame-mi va fi maine."
Dani a spalat o chiuveta de vase, a sters masa de 3 ori, a spalat aragazul, a pus staniol peste mancarea care a ramas pana a vidat-o, a sters pe jos, a butonat 30 de programe ca sa lase pe al doilea.
Am plecat la 11.
Dimineata ne-au lasat dormind. La fix 8:47 l-am sunat pe Dani. Voiam sa sun relaxata, desi ora ma cam trada.
-"Neeeaaataaaa! Ce fa' vere?!"
-"Am ajuns la spital, a anesteziat-o, i-a scos atele, i s-a rupt apa, stau pe hol, sunt ok, ma rog astept." (a durat cam 3 secunde jumate sa rosteasca aceasta enumerare)
- "AHA Dani. A iesit copilul, e ziua lui, a implinit 3 ani, e prima zi de scoala, a intrat la liceu, e indragostit, se casatoreste....hoooo..... Chill vere!"
-"(Ras)"
Scop indeplinit. Cu noi vesti despre nepotul meu Rares in posturile ce au sa vina.
Hai!
marți, 13 noiembrie 2007
luni, 12 noiembrie 2007
Apas-aici!
Mi-as alege un punct vulnerabil al corpului. Acela care sa doara foarte tare, dar apasand pe el, sa uiti de orice alta durere.
Sa merg tiptil tiptil cu gandul spre o portiune de piele si sa-mi confirm de fiecare data ca mai tare de-atat nu se poate. Si sa uit!
M-apasa tamplele acum. Ca un vant puternic, cald, care te-nfioara. Simt inceputul dar vag, nu gasesc calea si asta ma framanta.
Sunt doua cai, complet diferite, ambele ofertante si provocatoare. Poate am nevoie de o a treia care sa ma duca pe-un drumeaga nestrabatut pana acum.
Sa ma-nfund intr-o lunca cu sute de priviri, maini si picioare care se plimba pe cercul ce-mi vegheaza gandurile.
Ma intorc la Sambata.
Ian McEwan a reusit sa scrie o zi in 400 de pagini, o zi pe care noi o citim in 7 zile.
O zi ca oricare alta. Cred, ca daca am reusi sa ne studiem si sa ne adancim atat de launtric in propriile ganduri, amintiri, actiuni ce le calcam in picioare rasturnandu-le pe parcursul oricarei zi am reusi cu totii sa umplem 400 de pagini.
Dar suntem ancorati in alte detalii, fine, fragede, brute care ne afecteaza si ne intrerup toate incercarile de retraire, regasire, re-incarnare a vorbelor din interior.
Pagina 295.
Sa merg tiptil tiptil cu gandul spre o portiune de piele si sa-mi confirm de fiecare data ca mai tare de-atat nu se poate. Si sa uit!
M-apasa tamplele acum. Ca un vant puternic, cald, care te-nfioara. Simt inceputul dar vag, nu gasesc calea si asta ma framanta.
Sunt doua cai, complet diferite, ambele ofertante si provocatoare. Poate am nevoie de o a treia care sa ma duca pe-un drumeaga nestrabatut pana acum.
Sa ma-nfund intr-o lunca cu sute de priviri, maini si picioare care se plimba pe cercul ce-mi vegheaza gandurile.
Ma intorc la Sambata.
Ian McEwan a reusit sa scrie o zi in 400 de pagini, o zi pe care noi o citim in 7 zile.
O zi ca oricare alta. Cred, ca daca am reusi sa ne studiem si sa ne adancim atat de launtric in propriile ganduri, amintiri, actiuni ce le calcam in picioare rasturnandu-le pe parcursul oricarei zi am reusi cu totii sa umplem 400 de pagini.
Dar suntem ancorati in alte detalii, fine, fragede, brute care ne afecteaza si ne intrerup toate incercarile de retraire, regasire, re-incarnare a vorbelor din interior.
Pagina 295.
Mima sau minciuna?
Eu nu stiu / pot sa mint.
Inca nu stiu care dintre ele mi se intampla, de cand ma stiu. Am fost prinsa de cate ori am incercat sa fac asta.
Din copilarie imi amintesc 2 incercari nereusite: odata cand am ascuns pagina (cu autodictarea punctata cu 8) smulsa din caiet obraznic si bagata in coperta aceluiasi caiet. A doua oara cand mi-au cazut toate cartile de joc din san exact cand calcam pragul casei si mama a pufnit in ras.
Eram prostuta, ma gandesc acum, poate de-asta nu puteam sa mint. Utilizare acestei unelte umane, consacrata as spune, nu se lipise de mine. Dar poate puteam sa invat. Acum... nimic nou. Aceeasi problema.
Am gasit totusi o modalitate. Ma gandesc la minciuna ca la un rol, un joc de mima, o facatura pe care mi-o impun atat de violent incat reactionez. Daca vreau sa-mi fie rau, foarte rau... imi este in urmatoarele 2 minute. Mi se inrosesc ochii, capat o culoare bolnavicioasa, imi tremura degetele, nu mai am forta in picioare...
Si iata-ma...
Dar asta vreau, se poate si invers, va rog?!
Inca nu stiu care dintre ele mi se intampla, de cand ma stiu. Am fost prinsa de cate ori am incercat sa fac asta.
Din copilarie imi amintesc 2 incercari nereusite: odata cand am ascuns pagina (cu autodictarea punctata cu 8) smulsa din caiet obraznic si bagata in coperta aceluiasi caiet. A doua oara cand mi-au cazut toate cartile de joc din san exact cand calcam pragul casei si mama a pufnit in ras.
Eram prostuta, ma gandesc acum, poate de-asta nu puteam sa mint. Utilizare acestei unelte umane, consacrata as spune, nu se lipise de mine. Dar poate puteam sa invat. Acum... nimic nou. Aceeasi problema.
Am gasit totusi o modalitate. Ma gandesc la minciuna ca la un rol, un joc de mima, o facatura pe care mi-o impun atat de violent incat reactionez. Daca vreau sa-mi fie rau, foarte rau... imi este in urmatoarele 2 minute. Mi se inrosesc ochii, capat o culoare bolnavicioasa, imi tremura degetele, nu mai am forta in picioare...
Si iata-ma...
Dar asta vreau, se poate si invers, va rog?!
duminică, 11 noiembrie 2007
PD, Carrefour din nou si scara Armeneasca 19.
Noi citim. Citim tot ce ne pica-n maini. De la carti de beletristica la site-uri stumble-uite, de la revista lunara (sau saptamanala ?) carrefour pana la "Uniunea Europeana. Instructiuni de folosire" ce ni-l ofera PD-ul.
Editoriale pline de metafore si stil, bancuri bune, integrame si nelipsitul SUDOKU sunt doar cateva elemente interesante ce le putem afla in REVISTA Carrefour, bineinteles toate inserate printre packshouturi de carne, mazare si peste la preturi mici mici.
Ieri seara, in cutia noastra postala am gasit "Uniunea Europeana. Instructiuni de folosire".
Mi-am aprins o tigara, ca sa postim linistiti si m-am asezat in varful patului. Am tusit de doua ori ca sa atrag atentia publicului si pe un ton sobru, atata cat politica din Romania imi permite am inceput:
"Cum sta treaba cu Uniunea Europeana?
... Se intreaba Ion, se intreaba Gheorghe, ser intreaba Maria. Poate te intrebi si tu. Treaba cu Uniunea Europeana sta in felul urmator: e ca si cum pana acum mergeai singur si de acum incolo ai cativa tovarasi de drum. Mai schimbi o vorba, mai ceri un sfat, mai spui sau asculti o poveste, mai primesti si mai dai o mana de ajutor."
M-am oprit. Am mai tras un fum.
. . .
Clatiti-va ochii si albiti-va sufletul cu noul ghid gratis de la PD.
Hai!
Editoriale pline de metafore si stil, bancuri bune, integrame si nelipsitul SUDOKU sunt doar cateva elemente interesante ce le putem afla in REVISTA Carrefour, bineinteles toate inserate printre packshouturi de carne, mazare si peste la preturi mici mici.
Ieri seara, in cutia noastra postala am gasit "Uniunea Europeana. Instructiuni de folosire".
Mi-am aprins o tigara, ca sa postim linistiti si m-am asezat in varful patului. Am tusit de doua ori ca sa atrag atentia publicului si pe un ton sobru, atata cat politica din Romania imi permite am inceput:
"Cum sta treaba cu Uniunea Europeana?
... Se intreaba Ion, se intreaba Gheorghe, ser intreaba Maria. Poate te intrebi si tu. Treaba cu Uniunea Europeana sta in felul urmator: e ca si cum pana acum mergeai singur si de acum incolo ai cativa tovarasi de drum. Mai schimbi o vorba, mai ceri un sfat, mai spui sau asculti o poveste, mai primesti si mai dai o mana de ajutor."
M-am oprit. Am mai tras un fum.
. . .
Clatiti-va ochii si albiti-va sufletul cu noul ghid gratis de la PD.
Hai!
sâmbătă, 10 noiembrie 2007
CAPITOL II - - - de nervi.
De nervi ca nu pot sa ma exprim prin:
dialoguri patimase
vorbe dulci
injuraturi perverse
. . .
cuvinte pierdute in labirinturi de silabe
Daca as fi fost SURDO-MUTA.
dialoguri patimase
vorbe dulci
injuraturi perverse
. . .
cuvinte pierdute in labirinturi de silabe
Daca as fi fost SURDO-MUTA.
Scriitoare perfecta - - - culturalizare.
As fi fost Picasso al scriiturii.
As fi fost Ronaldinho al scriiturii.
As fi fost Einstein al scriiturii.
As fi fost Mozart al scriiturii.
As fi fost nebuna dar perfecta a scriiturii
Daca
As fi fost SURDO-MUTA.
As fi fost Ronaldinho al scriiturii.
As fi fost Einstein al scriiturii.
As fi fost Mozart al scriiturii.
As fi fost nebuna dar perfecta a scriiturii
Daca
As fi fost SURDO-MUTA.
BLOG = o urmarire voluntara si constienta a ... mea, a ta
fara cuprins.
doar cu epiblog, sau altfel spus dezblogamant.
Hai!
doar cu epiblog, sau altfel spus dezblogamant.
Hai!
Sa fie ca o PRIMA POSTARE
Mi-am personalizat blogul. Blogurile sunt mereu in lucru. Si-atunci am luat aparatul, m-am uitat in-pre-jur (constienta ca n-o sa ies din granitele intime) si cu aparatu-n ochi, timp mare de expunere, am facut prima poza ... Sunt un fotograf incepator si am surprins inceputul in-pre-jur-ului meu.
Sunt prinsa intr-o lume, pe care mi-o insusesc... e simplu, o iubesc.
Prajire si-apoi ardere. Spargere si-apoi praf. Roci - deci ni se pare, suntem sigur ca cineva a apasat pe clanta. Nu e nimeni alaturi. Deci cine a apasat? Din nou roci.
Fantome peste tot, surprinse de oameni dedicati cu aparatura profesionista de surprins fantome.
Atat din nou.
HAI!
Sunt prinsa intr-o lume, pe care mi-o insusesc... e simplu, o iubesc.
Prajire si-apoi ardere. Spargere si-apoi praf. Roci - deci ni se pare, suntem sigur ca cineva a apasat pe clanta. Nu e nimeni alaturi. Deci cine a apasat? Din nou roci.
Fantome peste tot, surprinse de oameni dedicati cu aparatura profesionista de surprins fantome.
Atat din nou.
HAI!
mama ... carfur ct
- betisoare de urechi pentru copii pana-n-tr-un an
- fas fas de baie/perete
- capac WC din plastic incolor cu lamute (ia mai dau-te-n lamuta ta, spune mama razand dandu-si seama ca... a sunat imediat dupa ce noi... ma rog... HAI!)
- flori de mucegai nemuritoare
- o mimoza adormita de nesomn
- sampon L'Oreal (mama: "Hai maibine unu Garnier de urzica!", "HAI! - zic eu")
- 5 carlige de rufe pentru mircea si o masina ... pentru mine de calcat cu aburi
- si... neaparat absorbante cu miros de flori calme de-atat stat pe-un alb gaurit
- multumim. ATAT.
HAI!
- fas fas de baie/perete
- capac WC din plastic incolor cu lamute (ia mai dau-te-n lamuta ta, spune mama razand dandu-si seama ca... a sunat imediat dupa ce noi... ma rog... HAI!)
- flori de mucegai nemuritoare
- o mimoza adormita de nesomn
- sampon L'Oreal (mama: "Hai maibine unu Garnier de urzica!", "HAI! - zic eu")
- 5 carlige de rufe pentru mircea si o masina ... pentru mine de calcat cu aburi
- si... neaparat absorbante cu miros de flori calme de-atat stat pe-un alb gaurit
- multumim. ATAT.
HAI!
Ploua... deci
Trebuie sa incetinesc, sa ma opresc complet - sa ma impiedic de cuvinte in ritm de ploaie, ritm aleator ales de-aici de sus. Ce magica lumina-n cub, in ochi, imaginea rasturnata a lui proiectata pe retina e la fel ca el in realitate. Imi plac cuburile, fiindca nu le proiectam niciodata invers. Nu exista... invers.
. . .
Haosul e frumos. Il iubesc.
Fiindca... iubesc firele de nisip aruncate de vant si valuri haotic printre degete.
Fiindca... iubesc pasajul Unirii cand oameni mii se misca ca pinguinii, nu fideli dar tacuti si linistiti fiindca nu vad rutina.
Fiindca... geamul meu plin de stropi inegali este ca o lupa spre un anotimp nebun.
. . .
Tipicism, rutina, fior ... deci inceput.
. . .
Voi fi femeia care-mi doresc sa fiu, atunci cand voi aprecia florile. Florile de mucegai culese cu o mana tremuranda de emotie si dor de el.
HAi!
. . .
Haosul e frumos. Il iubesc.
Fiindca... iubesc firele de nisip aruncate de vant si valuri haotic printre degete.
Fiindca... iubesc pasajul Unirii cand oameni mii se misca ca pinguinii, nu fideli dar tacuti si linistiti fiindca nu vad rutina.
Fiindca... geamul meu plin de stropi inegali este ca o lupa spre un anotimp nebun.
. . .
Tipicism, rutina, fior ... deci inceput.
. . .
Voi fi femeia care-mi doresc sa fiu, atunci cand voi aprecia florile. Florile de mucegai culese cu o mana tremuranda de emotie si dor de el.
HAi!
09 10 - 11 - 2007 POGO
Nu mi-a placut niciodata POGO. Doar un ritual in care oamenii-si arata instinctul invonluntar sau mai putin voluntar, inconstient sau mai putin constient, de violenta. Un POGO care sa ma faca sa zambesc ar fi unul CIVILIZAT:
"Va rog, dati-va putin mai incolo"
. . .
Aseara am avut pe fata si pe gat, si sigur, ascunse de ochi si buze, sub haine, pe intreg trupul, flori, animale, culori, vise... pe buze trandafiri, dupa ureche stea, pe gat gargarite, in palma traseul vietii verde... Cineva le-a cules psihologic, inchegand o personalitate de poveste pe scheletul dat.
. . .
- Hai S., ca si tu musti putin din cascavalul celor ca ei...
. . .
Citesc SAMABATA lui Ian, cu ploaia-n urechi si pe geam. Ce dor imi era de diminetile astea de toamna!
In continuare, avant in weekend, ca-ntr-un pogo romantic si superficial.
. . .
Hai!
"Va rog, dati-va putin mai incolo"
. . .
Aseara am avut pe fata si pe gat, si sigur, ascunse de ochi si buze, sub haine, pe intreg trupul, flori, animale, culori, vise... pe buze trandafiri, dupa ureche stea, pe gat gargarite, in palma traseul vietii verde... Cineva le-a cules psihologic, inchegand o personalitate de poveste pe scheletul dat.
. . .
- Hai S., ca si tu musti putin din cascavalul celor ca ei...
. . .
Citesc SAMABATA lui Ian, cu ploaia-n urechi si pe geam. Ce dor imi era de diminetile astea de toamna!
In continuare, avant in weekend, ca-ntr-un pogo romantic si superficial.
. . .
Hai!
vineri, 9 noiembrie 2007
Ciubuc.
Cand eram mici lingeam ciubucuri ieftine, colorate desi aveau acelasi gust.
In acelasi timp, oamenii mari dadeau ciubuc ca sa puna mana pe o bucata mai buna de... orice.
Cei din Moldova, sate care n-au curent nici in 2007, foloseau pentru aceleasi lucru notiunea buciuc.
Orientalii fumau la ciubuc.
Si fiindca oamenii sunt inventivi in practica, dar nu si in cuvinte, unii isi ornau colturile casei sau tavanurile cu o forma ornamentala numita tot ... ciubuc.
Pentru cei interesati, luati de-aici cuvant nebagat in seama dar atat de plin de sensuri!
Hai sa vorbim numai in ciubucuri!!!
Hai!
In acelasi timp, oamenii mari dadeau ciubuc ca sa puna mana pe o bucata mai buna de... orice.
Cei din Moldova, sate care n-au curent nici in 2007, foloseau pentru aceleasi lucru notiunea buciuc.
Orientalii fumau la ciubuc.
Si fiindca oamenii sunt inventivi in practica, dar nu si in cuvinte, unii isi ornau colturile casei sau tavanurile cu o forma ornamentala numita tot ... ciubuc.
Pentru cei interesati, luati de-aici cuvant nebagat in seama dar atat de plin de sensuri!
Hai sa vorbim numai in ciubucuri!!!
Hai!
joi, 8 noiembrie 2007
Repetitiv.
Am fost intr-o noapte de vara, intr-o luni a unei luni calduroase cu luna plina. Si am numarat distantele in tururi de expozitie de cactusi vara.
Iosunt e un pseudonim prietenos. Mi-e dor si mie.
Tabu tipic. Raton cu bot turtit. Light grafitti mana-n mana cu artistu'.
Inmarmurire vine de la marmura. Expresie creata de un tip cu cearsaf alb pe spate.
Sosele nu-s directii. Sunt doar cai. Asa cum rutina asta pe care mi-o insusesc este mai surprinzatoare pe zi ce trece.
Ruleta ruseasca este un instrument de tortura a tamplei, senzatie rece si goala. Adrenalina norocului si linistirea tupeului. Cea corproratista are un slogan: autodepaseste-te!
Fug. Fulg. Funingine.
Hai!
Iosunt e un pseudonim prietenos. Mi-e dor si mie.
Tabu tipic. Raton cu bot turtit. Light grafitti mana-n mana cu artistu'.
Inmarmurire vine de la marmura. Expresie creata de un tip cu cearsaf alb pe spate.
Sosele nu-s directii. Sunt doar cai. Asa cum rutina asta pe care mi-o insusesc este mai surprinzatoare pe zi ce trece.
Ruleta ruseasca este un instrument de tortura a tamplei, senzatie rece si goala. Adrenalina norocului si linistirea tupeului. Cea corproratista are un slogan: autodepaseste-te!
Fug. Fulg. Funingine.
Hai!
ridicam o idee pozele - la unison ca cool cats
V: impartim la 1,19 impartim la 1,19 impartim la 1,19 ..... impartim la 1,19 impartim la unu virgula nouaspe
A: ce faci v.?
D: hahahaha
V: impartim la 1,19 impartim la 1,19 impartim la 1,19 ..... impartim la 1,19 impartim la unu virgula nouaspe
A: bai D, hihihi!
D: 7, 99, 157, 4, opt virgul cincize si 6 ....
A: 1 virgula sispe, noua, sase virgula douazeci si trei ....
D: (acelasi lucru, alte numere - razand)
A: Ei V., cat ziceai...
V: (dupa ce a tacut tot timpul si-a stat cu capul in laptop) Hai baaah, stiu unu virgula nouaspe...(zambind ironic)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 secunde de liniste la unison
V: Bah, da ce ziceam ca fac cu unu virgula nouaspe?! Il inmulteam sau il imprteam?!?
Hahaha - ce dragi imi sunteti!
Hai!
A: ce faci v.?
D: hahahaha
V: impartim la 1,19 impartim la 1,19 impartim la 1,19 ..... impartim la 1,19 impartim la unu virgula nouaspe
A: bai D, hihihi!
D: 7, 99, 157, 4, opt virgul cincize si 6 ....
A: 1 virgula sispe, noua, sase virgula douazeci si trei ....
D: (acelasi lucru, alte numere - razand)
A: Ei V., cat ziceai...
V: (dupa ce a tacut tot timpul si-a stat cu capul in laptop) Hai baaah, stiu unu virgula nouaspe...(zambind ironic)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 secunde de liniste la unison
V: Bah, da ce ziceam ca fac cu unu virgula nouaspe?! Il inmulteam sau il imprteam?!?
Hahaha - ce dragi imi sunteti!
Hai!
Sa mor de ... ras
Patul mare, jos si mov. Noi doi, binemersi.
R: (rade)
A: Hmm... R. ...
R: (rade mai tare)
A: Bai R. ...
R: (rade cu sughituri)
A: R., esti ... hi-hi.
R: (zgomote indefinite, dar clar de la atata ras)
A: R., esti OK? (putin ingrijorata)
R: Pfffiiiuuuuu... (tragandu-si sufletul si suflul)
A: Bai, cum ai putut nene sa-mi zici atat de serios...
R: (gata sa pufneasca in ras)
A: (spunandu-i din priviri) Frate habar nu ai cat de greu e sa scrii. Sa te pierzi cate 3 minute la un punct (.) doar ca sa iasa perfect hexagonal, sau mai greu, perfect sferic. Bata-le Dumnezeu sa le bata!
R: (razand) Ahhh, nu. Nu din nou!
A: Uf,...iar?!? R. ...
R: (rade mai tare)
A: Bai R. ...
R: (rade cu sughituri)
A: R., esti ... hi-hi.
R: (zgomote indefinite, dar clar de la atata ras)
A: R., esti OK? (putin ingrijorata)
R: Habar n-am. Nu stiu daca sunt OK sau nu. Bai, nu ma puteam opri din ras. Serios A. (care zambeste ironic, cumva atotstiutor - bate-le ziceam, nu degeaba). Acum cred ca e groaznic si cu rasul asta. Puteam sa mor ... imagineaza-ti, daca nu ma opream.
Sa mori de ras! HAI!
R: (rade)
A: Hmm... R. ...
R: (rade mai tare)
A: Bai R. ...
R: (rade cu sughituri)
A: R., esti ... hi-hi.
R: (zgomote indefinite, dar clar de la atata ras)
A: R., esti OK? (putin ingrijorata)
R: Pfffiiiuuuuu... (tragandu-si sufletul si suflul)
A: Bai, cum ai putut nene sa-mi zici atat de serios...
R: (gata sa pufneasca in ras)
A: (spunandu-i din priviri) Frate habar nu ai cat de greu e sa scrii. Sa te pierzi cate 3 minute la un punct (.) doar ca sa iasa perfect hexagonal, sau mai greu, perfect sferic. Bata-le Dumnezeu sa le bata!
R: (razand) Ahhh, nu. Nu din nou!
A: Uf,...iar?!? R. ...
R: (rade mai tare)
A: Bai R. ...
R: (rade cu sughituri)
A: R., esti ... hi-hi.
R: (zgomote indefinite, dar clar de la atata ras)
A: R., esti OK? (putin ingrijorata)
R: Habar n-am. Nu stiu daca sunt OK sau nu. Bai, nu ma puteam opri din ras. Serios A. (care zambeste ironic, cumva atotstiutor - bate-le ziceam, nu degeaba). Acum cred ca e groaznic si cu rasul asta. Puteam sa mor ... imagineaza-ti, daca nu ma opream.
Sa mori de ras! HAI!
La unison, pe NeVe
Linistea anunta cuvintele (tipate) ale mutei.
Si-atunci speriata, ca in fata oricarei primejdii, am ripostat (cu privirea atintita spre acelasi punct mort ca inainte ca surdo-muta sa urle pe aceleasi ritmuri mobile disco):
- Da pot, pot sa aprind aragazul fara sa-mi ard pielea, sa spal oala si s-o umplu cu apa rece, sa fierb ceaiul si apoi sa torn in el exact un strop de lapte. Picatura care umpla paharul, fara sa reverse lichidul peste buzele inmuiate si fierbinti.
Si desi vocea aduna toate fortele, implinindu-se intr-o ripostare invingatoare, ochii ramaneau in continuare goi, atintiti spre acelasi punct mort.
...
- Tipetele si linistea continuau si ele...la unison.
Hai!
Si-atunci speriata, ca in fata oricarei primejdii, am ripostat (cu privirea atintita spre acelasi punct mort ca inainte ca surdo-muta sa urle pe aceleasi ritmuri mobile disco):
- Da pot, pot sa aprind aragazul fara sa-mi ard pielea, sa spal oala si s-o umplu cu apa rece, sa fierb ceaiul si apoi sa torn in el exact un strop de lapte. Picatura care umpla paharul, fara sa reverse lichidul peste buzele inmuiate si fierbinti.
Si desi vocea aduna toate fortele, implinindu-se intr-o ripostare invingatoare, ochii ramaneau in continuare goi, atintiti spre acelasi punct mort.
...
- Tipetele si linistea continuau si ele...la unison.
Hai!
Unison
In timp ce Simian Mobile Disco, in transparenta fetelor, imi prelucra ritmuri.
Priveam cubul fara 2 fete paralele IKEA cu interes. Ce cauta oare un cub fara 2 fete paralele IKEA atarnat de tavanul Armeneascai 19?!?
Si am tresarit groaznic la unison cand umbra din imediata apropiere a cubului fara 2 fete paralele IKEA atarnat de tavanul Armeneascai 19, o umbra restransa, chircita dar bine conturata de-un punct mort al luminii, urla spre noi:
- "Da. Da. Da. E lustra noastra de hartie creponata!"
Hai!
Priveam cubul fara 2 fete paralele IKEA cu interes. Ce cauta oare un cub fara 2 fete paralele IKEA atarnat de tavanul Armeneascai 19?!?
Si am tresarit groaznic la unison cand umbra din imediata apropiere a cubului fara 2 fete paralele IKEA atarnat de tavanul Armeneascai 19, o umbra restransa, chircita dar bine conturata de-un punct mort al luminii, urla spre noi:
- "Da. Da. Da. E lustra noastra de hartie creponata!"
Hai!
miercuri, 7 noiembrie 2007
Multi-cultural
Azi n-am fost la teatru, desi pantofii imi intra in ochi, programu-i in geanta si rolu-l am in sange.
Am fost la expozitia de pictura a unui prieten a lui R.
Un nigerian - negru, care iubeste si locuieste in Romania, picteaza in ulei peisaje si oameni din Nigeria si ingeri negri. Si ca formula sa fie complet contrastanta...sau pur si simplu contrastanta, baiatul asta, "cam afemeiat", dupa descrierea lui R., este educator.
Sala era plina de fetite mai bine imbracate ca mine, acolo in Primaverii. Cizme care cadeau pe glezna subtire si fragila, gri din piele intoarsa, fulare din jucarii de plus alungite de designeri vestimentari, fuste uni cu dresuri mov. Ochi jucausi care apreciau picturile cumva chicioase si nu neaparat artistice cat ... muncite.
Mi-a placut ca am ajuns la final. Copii trebuiau sa plece. "Despartirea" de artist a durat pentru fiecare copil cate 10 minute. Toti oamenii aia miniaturati de anii putini stiau engleza mai bine ca mine, si toti ii sopteau in ureche ca i-au scris ceva in caietul de amintiri.
M-am uitat si eu in oracolul acela abia inceput. Scrisul mare si noduros, pe cale sa se formeze...intr-o engleza perfecta. Numai vorbe de bine, cum portretul lui, facut de el va sta langa Mona Lisa, cum tabloul lui cu papagal va fi expus langa cea mai buna capodopera a lui Rembrandt.
Am zambit.
Si ca multi-cultura sa fie inchegata, am cunoscut acolo o italianca. Locuia in Bucuresti de doi ani si-si dedica viata ONG-urilor. Onorabil, mi-am spus.
Am servit-o in 2 pahare de plastic lipite cu suc de piersici.
- Nu prea-mi plac piersicile - imi spune in timp ce desfacea un pahar de celalalt.
- Ce facci, o intreb, uitandu-ma la mainile ce incercau din rasputeri sa nu verse lichidul dar sa desparta cele 2 pahare de plastic.
- Stii, eu lucrez la niste ONG-uri, cum ti-am spus, si tin foarte mult la rationalizarea resurselor.
- ?!?!?!?!?!?
Am plecat in hohot, fiindca R. poate sa-mi aduca aceasta stare de bine incontrolabil, printr-un simplu joc gresit de picioare, ca un stranut racoros in miez de vara. Multumesc :)
Hai!
-
Am fost la expozitia de pictura a unui prieten a lui R.
Un nigerian - negru, care iubeste si locuieste in Romania, picteaza in ulei peisaje si oameni din Nigeria si ingeri negri. Si ca formula sa fie complet contrastanta...sau pur si simplu contrastanta, baiatul asta, "cam afemeiat", dupa descrierea lui R., este educator.
Sala era plina de fetite mai bine imbracate ca mine, acolo in Primaverii. Cizme care cadeau pe glezna subtire si fragila, gri din piele intoarsa, fulare din jucarii de plus alungite de designeri vestimentari, fuste uni cu dresuri mov. Ochi jucausi care apreciau picturile cumva chicioase si nu neaparat artistice cat ... muncite.
Mi-a placut ca am ajuns la final. Copii trebuiau sa plece. "Despartirea" de artist a durat pentru fiecare copil cate 10 minute. Toti oamenii aia miniaturati de anii putini stiau engleza mai bine ca mine, si toti ii sopteau in ureche ca i-au scris ceva in caietul de amintiri.
M-am uitat si eu in oracolul acela abia inceput. Scrisul mare si noduros, pe cale sa se formeze...intr-o engleza perfecta. Numai vorbe de bine, cum portretul lui, facut de el va sta langa Mona Lisa, cum tabloul lui cu papagal va fi expus langa cea mai buna capodopera a lui Rembrandt.
Am zambit.
Si ca multi-cultura sa fie inchegata, am cunoscut acolo o italianca. Locuia in Bucuresti de doi ani si-si dedica viata ONG-urilor. Onorabil, mi-am spus.
Am servit-o in 2 pahare de plastic lipite cu suc de piersici.
- Nu prea-mi plac piersicile - imi spune in timp ce desfacea un pahar de celalalt.
- Ce facci, o intreb, uitandu-ma la mainile ce incercau din rasputeri sa nu verse lichidul dar sa desparta cele 2 pahare de plastic.
- Stii, eu lucrez la niste ONG-uri, cum ti-am spus, si tin foarte mult la rationalizarea resurselor.
- ?!?!?!?!?!?
Am plecat in hohot, fiindca R. poate sa-mi aduca aceasta stare de bine incontrolabil, printr-un simplu joc gresit de picioare, ca un stranut racoros in miez de vara. Multumesc :)
Hai!
-
Lepsuim, lepsuim
Bradut - > Mircea -> eu ... si eu
Hai!
- blogonovela - sau sopa-blog, gen Anda si Adam (blogeri ce si-au extins domeniul de activitate - eblogati :)) si alte cateva personaje care se fut, frumos in cuvinte si gand.
- blogologie (din latinescul blogos, ordinea / ratiunea blogosferei) - stiinta.
- blogosfemie - defaimare a fenomenului.
- blogtopie - iluzie de blog.
- iblognito - bloger sub acoperire
- blograt - suntem noi virgula prietenii tai
Hai!
Fistic
Romania.
69. In loc de "Tatal nostru" si de "Crez", pe care s-ar spune ca noi, cei ce frecventam preasfantul 69, le stim deja, Ilioara sau Fornel, dupa preferinte, a recitat exact 21 de strofe din LUCEAFARUL. Toata culturalizarea s-a incheiat printre "Urmeaza statia Parcul Cismigiu..." de Mihai Eminescu.
Nu, nu i-am dat bani. Nu aveam. Dar am vazut ochi melancolici si tineri sarutandu-se...de Mihai Eminescu.
Petrecuta de alaiul de rime si masuri exacte, m-am alaturat romanilor si am zambit. Aveam in carii ironii si teama de dentisti. Claustrofobie de sec si dor de duca. Flegmatica si pe pas de iesire.
M-am pregatit sa-ntampin frigul, si am calcat schizofrenic in balta plina de frunze ca s-o ocolesc pe batrana care voia sa intre prin mine in acelasi preamarit 69.
Simt toti oamenii astia. Incerc sa-i indepartez citind in fiecare zi printre coate si genti cate 10-18 pagini in fiecare dimineata. Dar ii simt pe unii legati cumva de mine, de-un ax imaginar, ca intr-un carusel in care avem cu totii aceiasi directie desi suntem pe cai diferiti si ne uitam la alte lucruri.
Mi-am impletit ochii in culori de toamna tarzie. Alb. Asta vreau sa vad. Nu vreau o trecere lenta. Vreau sa ma trezesc intr-o dimineata si sa ma uit pe geam si sa vad o spuma necalcata si-un zumzet de masina care zboara. Sa fac cu mana soferului care ocoleste puful si sa ies din casa in culori.
Si Contrast.
Hai!
69. In loc de "Tatal nostru" si de "Crez", pe care s-ar spune ca noi, cei ce frecventam preasfantul 69, le stim deja, Ilioara sau Fornel, dupa preferinte, a recitat exact 21 de strofe din LUCEAFARUL. Toata culturalizarea s-a incheiat printre "Urmeaza statia Parcul Cismigiu..." de Mihai Eminescu.
Nu, nu i-am dat bani. Nu aveam. Dar am vazut ochi melancolici si tineri sarutandu-se...de Mihai Eminescu.
Petrecuta de alaiul de rime si masuri exacte, m-am alaturat romanilor si am zambit. Aveam in carii ironii si teama de dentisti. Claustrofobie de sec si dor de duca. Flegmatica si pe pas de iesire.
M-am pregatit sa-ntampin frigul, si am calcat schizofrenic in balta plina de frunze ca s-o ocolesc pe batrana care voia sa intre prin mine in acelasi preamarit 69.
Simt toti oamenii astia. Incerc sa-i indepartez citind in fiecare zi printre coate si genti cate 10-18 pagini in fiecare dimineata. Dar ii simt pe unii legati cumva de mine, de-un ax imaginar, ca intr-un carusel in care avem cu totii aceiasi directie desi suntem pe cai diferiti si ne uitam la alte lucruri.
Mi-am impletit ochii in culori de toamna tarzie. Alb. Asta vreau sa vad. Nu vreau o trecere lenta. Vreau sa ma trezesc intr-o dimineata si sa ma uit pe geam si sa vad o spuma necalcata si-un zumzet de masina care zboara. Sa fac cu mana soferului care ocoleste puful si sa ies din casa in culori.
Si Contrast.
Hai!
joi, 1 noiembrie 2007
Hai sa rotunjim o bila disco - am spus la final
IV: - Am un ceai, niciunul ca al meu. Stiu armonia si pacea din voi dar macar la un ceai puteti veni la mine...mi-e dor de/cu voi!
AT: - Bine coae. Facem totul in pripa ca altfel nu iese. Din scurt. Nu te lua dupa clasicele lui SS, n-avem timp tot timpul...
MT: - Hai ca iau presa maine, si o ard si eu langa teracota ta, pentru feng-shui.
Si ocolind picurii dar acceptandu-le ritmul s-au retras in izvorul rece.
IV: - Pastile. Efect. Frumoasa. Meteo. Profesor. Nebuni. Sistem. Bine/rau. Presa. Vr.
AT: - De atunci, din seara de la AM cand, dupa o pauza de 21 de ani - in care am dispretuit combinatia ceai-lapte - , am gustat din ospitalitatea ei, c-asai romanu ... as bea si ceai de musetel cu lapte.
MT: - Trip. Viciu. Fum. Fericire. Fotografie. Eu...ea.
AT: - IT s-a hotarat sa mearga mai degraba pe video chat, nu film porno si a gasit si costumatia primului episod: chiloti de dantela alba. Te astept in armeneasca in jumi/ora.
Stranut. Fulg. Omonim. Amprenta. Ter-trip.
AT (in gand): *Poate ca fermentatia asta nu e neaparat rea. Pana la urma, nu totul ni se asterne cum saniusurile nu se construiau singure. Mai bine impacare figurativa, ca doar nu e sfantul halloween in fiecare zi.
AT(pe vocea-ntai): Sa invartim o bila disco!
Sunt vocea-ntai de pe scena asta, de-asta o iubesc intr-atat.
In curand imi voi dori sa fiu actor. Sigur, cel putin un rol principal voi avea. Aici. De-asta o iubesc eu intr-atat.
DAR...draga mea...voi fugi.
Hai!!!
AT: - Bine coae. Facem totul in pripa ca altfel nu iese. Din scurt. Nu te lua dupa clasicele lui SS, n-avem timp tot timpul...
MT: - Hai ca iau presa maine, si o ard si eu langa teracota ta, pentru feng-shui.
Si ocolind picurii dar acceptandu-le ritmul s-au retras in izvorul rece.
IV: - Pastile. Efect. Frumoasa. Meteo. Profesor. Nebuni. Sistem. Bine/rau. Presa. Vr.
AT: - De atunci, din seara de la AM cand, dupa o pauza de 21 de ani - in care am dispretuit combinatia ceai-lapte - , am gustat din ospitalitatea ei, c-asai romanu ... as bea si ceai de musetel cu lapte.
MT: - Trip. Viciu. Fum. Fericire. Fotografie. Eu...ea.
AT: - IT s-a hotarat sa mearga mai degraba pe video chat, nu film porno si a gasit si costumatia primului episod: chiloti de dantela alba. Te astept in armeneasca in jumi/ora.
Stranut. Fulg. Omonim. Amprenta. Ter-trip.
AT (in gand): *Poate ca fermentatia asta nu e neaparat rea. Pana la urma, nu totul ni se asterne cum saniusurile nu se construiau singure. Mai bine impacare figurativa, ca doar nu e sfantul halloween in fiecare zi.
AT(pe vocea-ntai): Sa invartim o bila disco!
Sunt vocea-ntai de pe scena asta, de-asta o iubesc intr-atat.
In curand imi voi dori sa fiu actor. Sigur, cel putin un rol principal voi avea. Aici. De-asta o iubesc eu intr-atat.
DAR...draga mea...voi fugi.
Hai!!!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
